Wednesday 17th January 2018,
Federatia Romana de Rugby

Statut FRR

STATUTULFEDERAŢIEI ROMÂNE DE RUGBY

PREAMBUL
Statutul Federatiei Romane de Rugby a fost elaborat în conformitate cu dispoziţiile Legii educatiei fizice si sportului nr. 69/2000 şi cu regulamentul de punere a ei în aplicare, cu prevederile legale în vigoare privind persoanele juridice, precum şi cu statutele WORLD RUGBY şi RUGBY EUROPE.

DEFINITII SI TERMENI
In interpretarea acestui statut, termenii de mai jos au următorul înţeles:
1. “WORLD RUGBY.” – înseamnă „Forul Mondial de Rugby”
2. “RUGBY EUROPE” – semnifica „Forul European de Rugby”
3. “F.R.R.” sau “FEDERAŢIA” – înseamnă “Federaţia Română de Rugby”.
4. “CLUB” – se referă la cluburile de rugby şi la cluburile sportive cu secţii de Rugby, persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ sau persoane juridice de drept public, după caz.
5.“ASOCIAŢIE SPORTIVĂ” – se referă la structurile sportive fără personalitate juridică, constituite potrivit prevederilor Legii nr.69/2000.
6. “A.J.R.” – înseamnă “Asociaţia Judeţeană de Rugby” prin această denumire înţelegându-se asociaţiile judeţene de rugby şi a municipiului Bucureşti.
7. “SECŢIE DE RUGBY” – subunitate în cadrul unui club sportiv sau asociaţie sportivă constituite potrivit prevederilor Legii nr.69/2000
8. “BIROUL FEDERAL” – înseamnă organul de conducere al F.R.R., între adunările generale, constituit în conformitate cu prezentul statut.
9. “COLEGIUL DIRECTOR” -înseamnă organul executiv permanent al F.R.R. alcătuit conform prevederilor din prezentul statut.
10. “AFILIERE” – actul juridic reprezentând decizia luată de F.R.R. sau AJR, după caz, de a admite printre membrii săi o structură sportivă de rugby.
11. “LEGITIMARE” – actul juridic bilateral între o structură sportivă de rugby şi un sportiv, care le conferă drepturi şi obligaţii reciproce.
12. “CARNET DE LEGITIMARE” – document care atestă apartenenţa unui jucător de rugby la un club sau asociaţie sportivă.
13. “MEMBRU” – semnifică membrii afiliaţi ai Federaţiei Române de Rugby.
14. “OFICIAL” – simbolizează conducătorii, delegaţii, antrenorii, preparatorii şi responsabilii tehnici, medicali şi executivi ai unui club (secţii) de rugby, precum şi arbitrii, observatorii sau alte persoane abilitate, legate de F.R.R. prin statutul şi regulamentele sale.
15. “ARBITRU” – semnifică toate categoriile de arbitri prevăzute în “Regulamentul Jocului de Rugby” – arbitru, arbitri asistenti, judecători de margine, al patrulea oficial, al cincilea oficial si arbitru video.
16. “OBSERVATOR” – persoană delegată să supravegheze organizarea şi desfăşurarea jocurilor oficiale; reprezintă ambele categorii de observator oficial de joc şi pentru arbitri.
17. “REGULAMENT” sau “NORMA” – semnifică, generic, orice document cu caracter normativ emis de F.R.R.

CAPITOLUL I
DENUMIRE, COMPONENŢĂ, FORMA JURIDICĂ, SCOP, DURATA DE FUNCŢIONARE, SEDIU,
ÎNSEMNE

Articolul 1
Conform Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000, Federaţia Română de Rugby este o structură sportivă de interes naţional.
Potrivit statutului WORLD RUGBY si RUGBY EUROPE, Federaţia Română de Rugby este singura unitate recunoscută şi autorizată să organizeze activitatea de rugby din România fiind continuatoarea de drept a celei reorganizate care a funcţionat în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului.

Articolul 2
(1) Federaţia Română de Rugby este persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ.
(2) Personalitatea juridică a F.R.R. este dobândită în condiţiile legii.

Articolul 3
Federaţia Română de Rugby este constituită prin asocierea cluburilor şi asociaţiilor judeţene de rugby şi a municipiului Bucureşti afiliate şi recunoscute de ea.

Articolul 4
Durata de funcţionare a F.R.R. este pe termen nedeterminat.

Articolul 5
(1) Sediul social al Federaţiei Române de Rugby este în Municipiul Bucureşti, B-dul Mărăşti, nr. 20 A, Sector 1, 011468
(2) Numai printr-o hotărâre a adunării generale a F.R.R., sediul federaţiei poate fi transferat în altă locatie si adresa.

Articolul 6
Federaţia Română de Rugby are emblemă proprie înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, conform Anexei.

CAPITOLUL II
RELAŢII CU WORLD RUGBY ŞI RUGBY EUROPE

Articolul 7
(1) Federatia Romana de Rugby a fost înfiinţată în anul 1931 şi este membru fondator al RUGBY EUROPE din 1934, fiind afiliată la WORLD RUGBY din anul 1987.
(2) Statutele şi regulamentele WORLD RUGBY ŞI RUGBY EUROPE sunt obligatorii pentru Federatia Romana de Rugby şi membrii afiliaţi la Federatiei Romane de Rugby.
(3) Biroul Federal decide asupra participării Federatiei Romane de Rugby la alte asociaţii şi/sau organizaţii, obţinând în prealabil avizul Ministerului Tineretului si Sportului. In astfel de situaţii, drepturile Federatiei Romane de Rugby şi ale membrilor săi nu pot fi atinse de aceste participări.

CAPITOLUL III
SCOP ŞI OBIECTIVE

Articolul 8
(1) Scopul Federaţiei Române de Rugby îl constituie organizarea şi controlul oricărui mod de practicare a rugbyului pe teritoriul României, la toate nivelurile, sub toate formele si prin toate mijloacele pe care le apreciază necesare.
(2) In acest sens, principalele obiective ale Federaţiei Române de Rugby sunt:
dezvoltarea şi promovarea practicării jocului de rugby pe teritoriul României, sub toate formele sale şi
fără nici un fel de discriminare pe motive politice, religioase, rasiale, de naţionalitate, sex sau vârstă;
organizarea, conducerea, controlul şi sprijinirea activităţii rugbystice pe plan naţional;
în măsura creării condiţiilor economice, organizarea rugbyului profesionist în România;
promovarea rugbyului românesc, prin echipele reprezentative şi cele ale cluburilor, în competiţiile
internaţionale;
dezvoltarea şi statornicirea unor legături constante între federaţie, asociaţiile judeţene şi cluburile de
rugby, în cadrul unui sistem de gestiune democratică a activităţii rugbystice bazat pe autonomie, răspundere, încredere, transparenţă, loialitate şi coeziune;
elaborarea şi organizarea sistemului competiţional naţional prin care să se asigure desfăşurarea de
campionate şi competiţii de rugby la toate nivelurile, un cadru obiectiv pentru derularea acestora, ierarhizarea valorică a echipelor participante, desemnarea campioanelor şi a celor care retrogradează;
organizarea procesului de selecţie, formare, pregătire şi perfecţionare continuă a jucătorilor de rugby în
concordanţă cu evoluţiile şi cerinţele de performanţă pe plan internaţional;
prevenirea încălcării statutului, regulamentelor şi normelor F.R.R. şi ale WORLD RUGBY şi RUGBY EUROPE
precum şi a “Regulamentului Jocului de Rugby” aprobat de WORLD RUGBY.
contracararea introducerii unor metode şi practici neregulamentare în rugby, precum şi protejarea
acestuia de eventuale abuzuri;
promovarea spiritului de fair-play în activitatea rugbystică, combaterea violenţei la jocurile de rugby şi
interzicerea folosirii substanţelor dopante în practicarea acestui sport în concordanţă cu programele internaţionale şi reglementările WORLD RUGBY, respectiv RUGBY EUROPE
formarea, perfecţionarea continuă şi ridicarea nivelului de calificare şi/sau clasificare a specialiştilor
pentru rugby – antrenori, preparatori, instructori, manageri, personal medical, metodologi, arbitri, observatori, alţi tehnicieni necesari – în corelaţie cu nevoile activităţii rugbystice;
atragerea şi implicarea cercetării ştiinţifice şi a medicinii sportive în obiectivizarea şi dirijarea procesului
de selecţie şi pregătire a jucătorilor şi echipelor de rugby, inclusiv a reprezentativelor naţionale, precum şi în formarea şi perfecţionarea continuă a specialiştilor din activitatea rugbystică;
dezvoltarea bazei materiale de interes naţional destinată rugbyului;
reprezentarea şi apărarea intereselor rugbyului românesc pe plan intern şi internaţional;
lărgirea relaţiilor de cooperare cu federaţiile similare din alte ţări şi asigurarea unei reprezentări
marcante a rugbyului din România în competiţiile sportive şi în organismele mondiale, europene şi zonale ale rugbyului la care F.R.R. este afiliată;
sprijinirea membrilor federaţiei aflaţi în situaţii de necesitate deosebite.

CAPITOLUL IV
ATRIBUŢII

Articolul 9
F.R. Rugby este organizată şi funcţionează în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.69/2000 şi ale HG nr. 884/2001 ce se referă la regulamentul de aplicare a legii, a OG 26/2000, completata cu prevederile Legii nr. 246/2005 cu privire la asociaţii şi fundaţii, precum şi alte acte normative în vigoare care reglementează activitatea persoanelor juridice de drept privat, fără scop patrimonial de utilitate publică.
Activitatea F.R. Rugby se desfăşoară potrivit statutului şi regulamentelor proprii în condiţiile legii.
Statutul şi regulamentele F.R. Rugby sunt elaborate în concordanţă cu statutul şi regulamentele WORLD RUGBY şi RUGBY EUROPE în condiţiile legi.

Articolul 10
In scopul realizării obiectivelor sale, Federaţia Română de Rugby îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
elaborează strategia naţională de dezvoltare a rugbyului şi controlează aplicarea acesteia de către membrii
afiliaţi;
elaborează şi adoptă regulamente şi norme de organizare, tehnice, financiare, pentru veniturile proprii
realizate în condiţiile legii şi de asigurare materială pentru activitatea proprie şi activitatea rugbystică în general;
stabileşte calendarul sportiv anual în corelaţie cu programele de participare a echipelor naţionale şi de
club la competiţiile internaţionale oficiale;
organizează activităţile, campionatele şi competiţiile oficiale de rugby la nivel naţional, în baza
regulamentelor şi normelor adoptate potrivit prezentului statut, şi omologhează rezultatele acestora;
elaborează şi realizează programele şi planurile de pregătire şi de participare a reprezentativelor
naţionale la competiţiile internaţionale de rugby;
colaborează cu Institutul Naţional de Cercetare pentru Sport şi Institutul Naţional de Medicină Sportivă
pentru sporirea capacităţii de cuprindere şi asigurare a asistenţei metodico-ştiinţifice şi medicale de specialitate la nivelul cluburilor şi al echipelor naţionale de rugby, potrivit evoluţiei şi cerinţelor specifice ale acestui sport cu privire la selecţia, formarea, pregătirea şi perfecţionarea continuă a jucătorilor de rugby, precum şi pentru modernizarea metodelor de antrenament în acord cu standardele atinse pe plan internaţional;
colaborează cu Ministerul Tineretului şi Sportului, cu Ministerul Educaţiei Nationale şi/sau cu
instituţiile din structurile acestora pentru formarea şi perfecţionarea specialiştilor din domeniul rugbyului;
organizează activitatea Academiei de Rugby a F.R.R., precum şi alte activităţi specifice – cursuri,
stagii de instruire, seminarii, examene pentru perfecţionarea şi ridicarea gradului de calificare şi/sau clasificare a antrenorilor de rugby, precum şi a altor tehnicieni din domeniu;
organizează şi coordonează întreaga activitate a arbitrilor de rugby privind formarea, perfecţionarea
continuă, clasificarea şi promovarea acestora, pe baza unui regulament propriu de funcţionare;
organizează sau tutelează competiţiile oficiale internaţionale de rugby care au loc pe teritoriul României,
cu avizul Ministerului Tineretului şi Sportului;
întreprinde măsuri pentru prevenirea, controlul, combaterea şi sancţionarea fenomenului de dopaj în
concordanţă cu dispoziţiile Legii nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport, ale HG nr. 1592/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi desfăşurarea controlului doping şi ale convenţiilor internaţionale la care România este parte (Legea nr. 171/1998 pentru ratificarea Convenţiei împotriva dopajului, adoptată în cadrul Consiliului Europei, La Strasbourg la 16 noiembrie 1989L.egea nr. 302 din 11 iulie 2006 pentru ratificarea Protocolului adiţional la Convenţia împotriva dopajului (Strasbourg, 1989), adoptat la Varşovia la 12 septembrie 2002; Lege nr. 367 din 2 octombrie 2006 pentru acceptarea de către România a Convenţiei internaţionale împotriva dopajului în sport, adoptată în cadrul Conferinţei Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, la Paris la 19 octombrie 2005).
întreprinde măsuri pentru prevenirea şi combaterea violenţei la meciurile de rugby, precum şi pentru
promovarea spiritului de fair-play şi a toleranţei în activitatea rugbystică şi sancţionează aceste acte conform regulamentelor internaţionale şi ale F.R.R. (Regulamentul de Organizare a Activităţii Rugbystice şi Regulamentul Disciplinar);
administrează şi gestionează mijloacele financiare şi materiale aflate în patrimoniu.
stabileşte cuantumul cotizaţiilor, taxelor, contribuţiilor şi penalităţilor care se aplică în activitatea
rugbystică;
asigură mijloace financiare şi materiale prin efort propriu, din activităţi nepatrimoniale specifice activităţii
rugbystice sau din activităţi economice directe realizate în legătură cu scopul şi obiectul de activitate al federaţiei, organizate în unităţi proprii cu sau fără personalitate juridică;
se poate asocia cu alte persoane juridice şi fizice în scopul constituirii de societăţi comerciale sau pentru
participarea cu părţi sociale la societăţi comerciale;
colaborează cu autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cu alţi factori interesaţi,
pentru dezvoltarea şi/sau modernizarea bazei materiale destinate practicării jocului de rugby;
elaborează şi editează publicaţii proprii privind activitatea rugbystică;
organizează banca de date a federaţiei privind activitatea rugbystică din România;
exercită autoritatea disciplinară în domeniul său de activitate în termenii prevăzuţi de Legea educaţiei
fizice şi sportului nr.69/2000 şi potrivit statutului şi regulamentelor proprii;
reprezintă, susţine şi apără interesele rugbyului românesc pe plan intern, în relaţiile cu Ministerul
Tineretului şi Sportului, Comitetul Olimpic si Sportiv Român, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, cu alte instituţii şi organizaţii, precum şi pe plan internaţional, în relaţiile cu WORLD RUGBY,RUGBY EUROPE, federaţiile naţionale de rugby din alte ţări sau alte foruri sportive internaţionale cu atribuţii în domeniul rugbyului;
organizează servicii de închiriere a mijloacelor auto aflate in dotare;
închirierea sau subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate;
y) desfăşoară activităţi de publicitate şi alte activităţi de servicii, activităţi de comerţ cu ridicata a
îmbrăcămintei, încălţămintei şi al altor bunuri nealimentare;
z) poate participa la constituirea capitalului social al societăţilor comerciale unde este acţionară cu aporturi
în numerar sau în natură, inclusiv cu imobile aflate în proprietatea F.R.R. la momentul constituirii acestor societăţi, în condiţiile prevăzute de lege.

Articolul 11
Federaţia Română de Rugby elaborează şi adoptă în cadrul organelor sale, potrivit competenţelor care le sunt atribuite în prezentul statut, şi în acord cu reglementările WORLD RUGBY, următoarele:
Regulamentul de organizare a activităţii rugbystice din România;
Regulamentul disciplinar;
Regulamentul privind statutul şi transferul jucătorilor de rugby;
Regulamente privind organizarea şi desfăşurarea activităţii arbitrilor de rugby, observatorilor precum şi a
agenţilor de jucători.
Regulamentul de clasificare sportivă;
Regulamentul intern al F.R.R.;
Regulamentele echipelor naţionale de rugby;
Norme de organizare, tehnice, financiare şi de asigurare materială, pentru propria activitate sau cu
caracter general obligatoriu pentru activitatea rugbystică.
Alte regulamente sau norme specifice necesare pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la art.8 si a atributiilor stabilite la art. 10 din prezentul statut.

Articolul 12
Statutul, regulamentele, normele şi hotărârile (deciziile) organelor F.R.R. sunt obligatorii pentru membrii afiliaţi şi membrii acestora.

CAPITOLUL V
MEMBRI AFILIAŢI, DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ACESTORA

Articolul 13
(1) Conform dispoziţiilor Legii nr.69/2000, la Federaţia Română de Rugby se pot afilia numai structurile sportive cu personalitate juridică legal constituite şi recunoscute oficial, respectiv, cluburile persoane juridice de drept privat, cluburile persoane juridice de drept public şi asociaţiile judeţene de rugby şi a municipiului Bucureşti.
(2) Structurile sportive, cu sau fără personalitate juridică, ale căror echipe participă la competiţiile organizate de A.J.R., se afiliază la asociaţia judeţeană de rugby competentă teritorial, legal constituită, oficial recunoscută şi afiliată la F.R.R.
(3) Afilierea structurilor sportive, menţionate la alin.(1) şi (2), la F.R.R. şi, respectiv, la A.J.R., se poate face numai după ce le este recunoscută oficial calitatea de “structură sportivă”, ca urmare a înscrierii în Registrul sportiv ţinut de Ministerul Tineretului şi Sportului şi primirii numărului de identificare şi a Certificatului de identitate sportivă, în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 884/2001.

Articolul 14
(1) Un club sau o asociaţie judeţeană de rugby care doreşte să devină membru al F.R.R. trebuie să adreseze o cerere scrisă către federaţie, prin care solicită afilierea şi se obligă să respecte statutul, regulamentele, normele şi hotărârile (deciziile) acesteia.
(2) In sensul prevederii de la alin.(1), solicitanţii vor completa şi trimite la F.R.R. cererea-tip de afiliere.
(3) La cererea de afiliere se ataşează următoarele înscrisuri doveditoare:
In cazul structurilor sportive persoane juridice de drept privat:
actul constituirii şi statutul, autentificate;
copie după hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă de acordare a personalităţii juridice;
copie legalizată după Certificatul de identitate sportivă;
copie legalizată după Certificatul de înscriere în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop
patrimonial, în cazul structurilor sportive persoane juridice fără scop patrimonial;
copie legalizată după Certificatul de înmatriculare în Registrul comerţului, în cazul structurilor sportive
organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni;
dovada sediului;
dovada patrimoniului;
In cazul cluburilor sportive persoane juridice de drept public:
actul de dispoziţie prin care au fost înfiinţate şi/sau organizate, autentificat;
actul de dispoziţie prin care este aprobat regulamentul de organizare şi funcţionare, autentificat;
copie legalizată după Certificatul de identitate sportivă;
dovada sediului;
dovada patrimoniului.
In cazul unităţilor de învăţământ cu program sportiv:
actul de dispoziţie prin care au fost înfiinţate, autentificat;
actul de dispoziţie, autentificat, prin care se stabileşte ca respectiva unitate de învăţământ să desfăşoare,
pe lângă activitatea de învăţământ, şi activităţi de selecţie, pregătire şi participare la sistemul competiţional naţional de rugby;
copie legalizată după Certificatul de identitate sportivă;
dovada sediului;
dovada patrimoniului.
(4) Statutele proprii ale membrilor afiliaţi la federaţie trebuie să conţină, fără excepţie, prevederi care să stipuleze obligaţii menţionate la art. 67 din prezentul statut.
(5) Afilierea structurilor sportive la asociaţiile judeţene de rugby se va face în condiţiile prevăzute în statutele acestora în conformitate cu prezentul statut.

Articolul 15
(1) Adunarea generală a F.R.R. este competentă să decidă asupra afilierii (admiterii) membrilor.
(2) Biroul Federal poate hotărî, afilierea cu titlu provizoriu a unui membru, această hotărâre urmând să fie supusă aprobării primei adunări generale a F.R.R., care va decide afilierea definitivă.
(3) Un membru afiliat trebuie să achite cotizaţia anuală, potrivit art. 55, alin.(1) şi (2) din prezentul statut, pentru anul în cursul căruia a fost admis. Plata cotizaţiei trebuie efectuată în termen de 30 de zile de la data admiterii ca membru al F.R.R. de către adunarea generală; în caz contrar se vor aplica prevederile art. 55, alin. (3) din prezentul statut.

Articolul 16
(1) Schimbarea situaţiei juridice a unui membru afiliat, impune obligaţia reafilierii la F.R.R. potrivit procedurilor prevăzute în prezentul statut şi în regulamentele în materie ale federaţiei.
(2) Fiecare membru are obligaţia să notifice Federaţiei Române de Rugby, în termen de 15 zile de la data pronunţării definitive a instanţei judecătoreşti, şi Ministerului Tineretului şi Sportului, în termen de 30 de zile de la data pronunţării definitive a instanţei judecătoreşti, orice modificare intervenită în actul constitutiv, pentru a fi operată în documentele federaţiei şi, respectiv, în Registrul sportiv.

Articolul 17
(1) La competiţiile oficiale organizate sub egida federaţiei pot participa numai membrii afiliaţi la F.R.R. şi, respectiv, la A.J.R., după caz.
(2) Pentru participarea la competiţiile oficiale naţionale şi internaţionale de rugby cluburile trebuie să fie afiliate la F.R.R.
(3) Pentru participarea, cu unele dintre echipele lor, la competiţiile oficiale judeţene de Rugby, cluburile se vor afilia şi la asociaţia judeţeană de rugby respectivă.
(4) Asociaţiile sportive fără personalitate juridică trebuie să se afilieze la asociaţia judeţeană de rugby din raza lor teritorială pentru participarea la competiţiile oficiale judeţene de rugby organizate de respectiva A.J.R.

Articolul 18
Calitatea de membru afiliat al F.R.R. încetează prin:
retragerea din federaţie;
dizolvarea membrului afiliat;
excluderea membrului afiliat din federaţie;
revocarea recunoaşterii ca structură sportivă, potrivit legii, şi, în consecinţă, radierea sa din Registrul
sportiv;
dizolvarea F.R.R.
Excluderea unui membru afiliat din F.R.R. se aprobă de adunarea generală la propunerea Biroului
Federal.

Articolul 19
Alte dispoziţii privind afilierea, dezafilierea (pierderea calităţii de membru afiliat) şi reafilierea la federaţie vor fi precizate în Regulamentul de Organizare a Activităţii Rugbistice adoptat de F.R.R.

Articolul 20
Membrii afiliaţi la F.R.R. au următoarele drepturi:
să exercite competenţele care le sunt conferite de statutul, regulamentele, normele şi hotărârile (deciziile)
federaţiei;
să exercite autonom atribuţiile stabilite prin statutul şi regulamentele proprii, în limitele lor de
competenţă şi fără a încălca autoritatea F.R.R.;
să participe la competiţiile oficiale naţionale organizate de federaţie, precum şi la competiţii
internaţionale de rugby, cu autorizarea prealabilă a F.R.R.;
să aibă reprezentanţi în adunarea generală a F.R.R. şi să fie desemnaţi în organele federaţiei, potrivit
normelor de reprezentare prevăzute în prezentul statut;
să participe, prin reprezentanţii lor, la adunarea generală a F.R.R. şi să-şi exercite dreptul de vot;
să prezinte propuneri Biroului Federal şi Adunării Generale, să iniţieze proiecte de hotărâri sau să
participe la elaborarea hotărârilor, după caz.

Articolul 21
Membrii afiliaţi la F.R.R. sunt obligaţi:
să respecte statutul, regulamentele, normele şi hotărârile federaţiei, “Regulamentul Jocului de
Rugby” stabilit de WORLD RUGBY precum şi principiile de loialitate, coeziune, moralitate şi spirit sportiv cuprinse în “Codul Etic” al WORLD RUGBY. Ei trebuie să-şi înscrie această prevedere în statutele proprii şi au obligaţia să vegheze ca jucătorii şi oficialii lor să o respecte;
să conserve şi să respecte scopul şi obiectivele propriilor statute şi regulamente;
să respecte şi să apere imaginea şi prestigiul F.R.R., precum şi ale organelor şi oficialilor acesteia;
să asigure preluarea obligaţiilor pentru membrii lor individuali (jucători, antrenori, alţi oficiali)
faţă de F.R.R.;
să garanteze desemnarea organelor lor de conducere prin alegeri libere, o prevedere în acest sens
trebuind să fie inclusă în statutul propriu al fiecărui membru afiliat; F.R.R. nu va recunoaşte un organ de conducere al unui membru afiliat, inclusiv în cazul în care acesta are un caracter interimar, dacă nu a fost desemnat prin alegeri libere;
să transmită numai prin intermediul F.R.R. orice gen de corespondenţă adresată la WORLD RUGBY. sau RUGBY EUROPE;
să permită controlul dispus de federaţie;
să-şi achite integral toate obligaţiile faţă de F.R.R., la termenele şi în condiţiile stabilite de federaţie.

Articolul 22
(1) Membrii de Onoare sunt persoanele fizice cu merite deosebite in activitatea rugbystica .
(2) Calitatea de membru de onoare se acorda la propunerea Biroului Federal de catre Adunarea Generală a F.R.R.
(3) In aceleasi conditii se poate acorda si calitatea de “Preşedinte de onoare al Federaţiei Române de Rugby”.
(4) Membrii sustinatori sunt persoanele fizice sau juridice, care sustin prin contributii banesti, materiale, produse sau servicii, activitatea desfasurata de catre Federatia Romana de Rugby.
(5) Calitatea de membru sustinator se acorda de catre Biroul Federal la propunerea Colegiului Director
CAPITOLUL VI
ORGANELE FEDERAŢIEI

Articolul 23
(1) Adunarea generală este organul legislativ al Federatiei Romane de Rugby şi, în consecinţă, autoritatea supremă.
(2) Biroul Federal este organul de conducere între adunările generale;
(3) Colegiul Director este organul executiv permanent al Federatiei Romane de Rugby.
(4) Comisia de cenzori este organ de control financiar intern Federatiei Romane de Rugby.
(5) Comisiile centrale sunt organisme de specialitate ale Federatiei Romane de Rugby.

Articolul 24

Biroul Federal poate imputernici, de la caz la caz, una sau mai multe persoane, sa incheie acte juridice in numele si pe seama Federatiei, respectiv sa indeplineasca alte atributii prevazute in Statut sau stabilite de catre Adunarea Generala.

ADUNAREA GENERALĂ
Articolul 25
Adunarea generală este ordinară şi extraordinară.
Adunarea generală ordinară se desfăşoară anual.
Adunarea generală de alegeri are loc la patru ani.
Adunarea generală extraordinară se convoacă oricând este necesar.
In principiu, adunarea generală poate fi publică, accesul fiind permis pe bază de invitaţii. Persoanelor
invitate li se poate refuza prezenţa în adunarea generală, dacă majoritatea simplă a delegaţilor cu drept de vot prezenţi la adunare hotărăsc astfel.
Regulile privind organizarea şi funcţionarea adunării generale se stabilesc prin prezentul statut.

Articolul 26
(1) Adunarea generală se compune din membrii afiliaţi menţionaţi în continuare, care au drept de vot egal,
astfel:
– un delegat cu drept de vot pentru fiecare club din SuperLiga;
un delegat cu drept de vot pentru fiecare club din divizia naţională;
un delegat cu drept de vot pentru fiecare club din divizia A;
un delegat cu drept de vot pentru fiecare club din campionatul feminin;
un delegat cu drept de vot pentru fiecare club cu activitate exclusivă de copii şi juniori participant la
campionatele naţionale de juniori;
un delegat cu drept de vot pentru fiecare asociaţie judeţeană de rugby şi a municipiului Bucureşti.
(2) În vederea exercitării dreptului de vot, membrii afiliaţi trebuie să îndeplinească şi următoarele condiţii:
a) cluburile afiliate să fie înscrise şi să participe cu cel puţin o echipă într-o competiţie organizată de Federaţia Română de Rugby;
b) asociaţiile judeţene de rugby şi a Municipiului Bucureşti să organizeze competiţii locale de copii şi juniori la care să participe cel puţin 3 echipe la aceeaşi categorie de vârstă.”
(3) Numele delegaţilor trebuie comunicate la secretariatul general al federaţiei cu minimum 10 zile înainte de data desfăşurării adunării generale. Pentru motive bine intemeiate acestia pot fi inlocuiti cu minim 5 zile inainte de adunarea generala. Delegatii se vor prezenta la adunarea generală cu mandat scris emis de membrul afiliat respectiv, aceasta fiind o condiţie obligatorie pentru exercitarea dreptului de vot.
(4) Numai delegaţii prezenţi şi abilitaţi să voteze vor putea decide asupra chestiunilor supuse la vot.
(5) Pe timpul mandatului lor, membrii Biroului Federal nu vor putea reprezenta ca delegaţi clubul din care fac parte.
(6) Membrii afiliaţi suspendaţi nu pot fi reprezentaţi în adunarea generală în perioada suspendării.
(7) Votul prin corespondenţă sau prin împuternicire (procură) nu este admis.

Articolul 27
(1) Convocarea adunării generale ordinare se face în scris de către Biroul Federal cu cel puţin 30 de zile înainte de data când urmează să se desfăşoare.
(2) Convocarea va cuprinde data, ora şi locul desfăşurării, precum şi ordinea de zi a adunării generale, menţionându-se explicit temele (problemele) de dezbătut.
(3) Dacă în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea şi/sau completarea statutului, convocarea trebuie să cuprindă şi textul integral al acestora.
(4) Pot fi introduse propuneri şi cereri în adunarea generală numai de către Biroul Federal şi membrii afiliaţi cu condiţia ca acestea să fie înaintate la secretariatul general al F.R.R. cu cel puţin 20 de zile înainte de adunare.
Numai acele propuneri şi cereri transmise la timp şi incluse pe ordinea de zi vor putea fi discutate în adunarea generală.
(5) Adunarea generală poate, în caz de urgenţă, să se ocupe de problemele prezentate după termenul menţionat, dacă acestea nu privesc modificarea sau completarea altor cereri anterioare şi cu condiţia ca jumatate plus unu din voturile exprimate să hotărască în acest sens.
(6) In cadrul desfăşurării adunării generale se verifică şi se stabilesc:
prezenţa delegaţilor cu mandate scrise din partea membrilor afiliaţi
persoanele care vor întocmi procesul-verbal oficial sau îl vor verifica în cazul că a fost făcut prin
stenogramă – desemnarea acestora se face prin votul deschis al delegaţilor participanţi la adunare;
componenţa Comisiei de validare – desemnarea membrilor acesteia se face prin votul deschis al
delegaţilor participanţi la adunare.

Articolul 28
(1) Adunarea generală extraordinară poate fi convocată oricând de Biroul Federal prin hotărârea a jumatate plus unu din membrii acestuia.
(2) Biroul Federal trebuie să convoace o adunare generală extraordinară dacă 2/3 din membrii afiliaţi care o compun, conform art.26, alin.(1), solicită aceasta prin cereri scrise înaintate la secretariatul general al F.R.R.
(3) Adunarea generală extraordinară poate fi convocată şi ca urmare a depunerii unei moţiuni de neîncredere semnată de cel puţin 2/3 din membrii afiliaţi care o compun.
Moţiunea de neîncredere poate fi depusă în cazul unor măsuri neregulamentare adoptate de Biroul Federal sau în legătură cu activitatea unor organe ale F.R.R.
Membrii Biroul Federal nu au drept de vot în cazul că moţiunea de neîncredere este supusă votării.
(4) Adunarea generală extraordinară trebuie să aibă loc în termen de maximum 15 zile de la data când s-a hotărât convocarea acesteia sau au fost înaintate cererile. Ordinea de zi a adunării generale extraordinare va fi comunicată odată cu anunţarea acesteia.
(5) Prevederile art.26, alin.(2)-(5) şi art.27, alin.(6) din prezentul statut se aplică şi în cazul adunării generale extraordinare.

Articolul 29
Ordinea de zi a Adunării Generale Ordinare va include cel puţin următoarele puncte, in functie de specificul acesteia:
alocuţiunea preşedintelui F.R.R., prezentarea situaţiei prezenţei delegaţilor cu drept de vot şi
adoptarea ordinii de zi;
desemnarea a 3-5 persoane pentru întocmirea procesului-verbal oficial sau verificarea acestuia în
cazul că a fost făcut prin stenogramă;
desemnarea persoanelor care verifică scrutinul – Comisia de validare;
raportul Biroul Federal privind activitatea pe perioada parcursă de la ultima adunare generală;
prezentarea bilanţului contabil pe anul precedent şi aprobarea prin vot a acestuia;
prezentarea şi aprobarea prin vot a raportului Comisiei de cenzori;
prezentarea şi aprobarea planului anual de activitate şi a bugetului anual de venituri şi cheltuieli;
examinarea propunerilor de modificare a statutului şi/sau a actului constitutiv ale F.R.R.;
propuneri şi cereri acceptate a fi dezbătute în adunarea generală în condiţiile prevăzute la art.27,
alin.(4);
admiterea, suspendarea şi/sau excluderea membrilor F.R.R., după caz;
alegerea preşedintelui federaţiei, confirmarea validităţii alegerilor desfăşurate pentru desemnarea
vicepreşedinţilor şi membrilor Biroul Federal potrivit prevederilor art.37, alin.(3), (4) şi (5) din prezentul statut, alegerea membrilor Comisiei de cenzori (în cadrul adunării generale ordinare de alegeri sau când este necesar).
(2) Ordinea de zi a unei adunări generale extraordinare va include numai temele (problemele) care au determinat necesitatea convocării ei. Nici o altă problemă, în afara celor incluse pe ordinea de zi, nu se poate aborda în cadrul unei astfel de adunări.

Articolul 30
(1) O adunare generală este statutar constituită şi are putere de decizie în prezenţa a jumatate plus unu din numărul delegaţilor cu drept de vot desemnaţi de membrii afiliaţi să participe la aceasta.
(2) Dacă, la verificarea mandatelor, se constată că adunarea generală nu are putere de decizie şi nu dobândeşte această competenţă în maximum trei ore, ea poate fi reconvocată în ziua următoare, în acelaşi loc.
In acest caz, adunarea se va desfăşura şi va avea putere de decizie indiferent de numărul membrilor afiliaţi prezenţi.
(3) Prezidiul adunării generale este format din preşedintele federaţiei, vicepreşedinţii, trezorierul şi secretarul general.
(4) Adunarea generală este condusă de preşedintele federaţiei care, în deschiderea adunării, prezinta situaţia prezentei delegatilor cu drept de vot.

Articolul 31
(1) Hotărârile adunării generale se iau cu jumătate plus unu din voturilor membrilor afiliaţi prezenţi, în afară de cazurile de mai jos în care este necesară:
O majoritate de 2/3 din numărul membrilor prezenţi, pentru:
modificări şi completări la statut;
completări la ordinea de zi a adunării generale;
excluderea membrilor afiliaţi;
schimbarea sediului federaţiei.
O majoritate de 2/3 din numărul total al membrilor afiliaţi pentru:
schimbarea scopului federaţiei;
dizolvarea federaţiei;
(2) Se vor putea adopta hotărâri şi cu jumatate plus unu din voturile membrilor prezenţi, dacă adunarea generală decide astfel. In această situaţie, abţinerile de la vot nu sunt numărate. Dacă se realizează egalitate de voturi, votul preşedintelui sau, în lipsa acestuia, al înlocuitorului său, are putere de decizie.
(3) Hotărârile se adoptă prin vot deschis (prin ridicarea mâinii – legitimaţiei de vot) sau secret (cu buletin de vot), în raport de modalitatea aprobată de adunarea generală.
(4) Propunerile trebuie să fie supuse la vot în ordinea în care au fost prezentate. Dacă pentru aceeaşi problemă sunt mai mult de două propuneri, ele sunt supuse succesiv votării, iar fiecare delegat nu poate vota decât pentru una dintre aceste propuneri.
(5) Votarea cu vot deschis se poate face prin apel nominal când cererea în acest sens este acceptată cu jumatate plus unu din voturilor delegaţilor cu drept de vot prezenţi la adunarea generală.
(6) Nimeni nu este constrâns să voteze.
(7)Membrul afiliat care, într-o anumită problemă supusă hotărârii adunării generale, este interesat
direct nu va putea lua parte la deliberare şi nici la vot. Membrul afiliat care încalcă dispoziţiile paragrafului de mai sus este răspunzător de daunele cauzate federaţiei, dacă fără votul său nu s-ar fi putut obţine majoritatea cerută.
(8) Hotărârile luate de adunarea generală, în limitele legii şi ale prezentului statut, sunt obligatorii chiar şi pentru membrii care nu luat parte la adunarea generală sau au votat împotrivă.
(9) Hotărârile adunării generale, contrare legii sau dispoziţiilor cuprinse în prezentul statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre membrii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă şi au cerut să se insereze aceasta în procesul verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoştinţă despre hotărâre, sau de la data când a avut loc şedinţa, după caz.

Articolul 32
(1) Toate alegerile se fac prin vot secret cu buletine de vot. Dacă pentru o funcţie există un singur candidat, alegerea se face prin vot deschis.
(2) Distribuirea şi numărarea buletinelor de vot se face de către Comisia de validare.
(3) Numărul buletinelor de vot eliberate va fi anunţat de preşedintele Comisiei de validare înainte de numărarea voturilor. Dacă numărul buletinelor returnate este egal sau inferior celui al buletinelor eliberate, votul este validat. Dacă numărul buletinelor returnate îl depăşeşte pe cel al buletinelor eliberate, votul este anulat şi se va proceda la o altă votare.
(4) La stabilirea rezultatului votării se iau în calcul numai buletinele valabile returnate. Buletinele necompletate şi buletinele anulate nu intră în calcul.
(5) Rezultatul alegerilor va fi confirmat de Comisia de validare şi consemnat în procesul-verbal si in hotararea adunării generale.

Articolul 33
(1) Preşedintele şi cei 3 vicepreşedinţi ai Federaţiei Române de Rugby sunt aleşi direct şi prin vot de către
adunarea generală ordinară de alegeri a F.R.R.
(2) Pentru alegerea preşedintelui federaţiei, a vicepreşedinţilor, a membrilor Biroului Federal,
membrii afiliaţi vor depune propuneri nominale la secretariatul general al F.R.R., cu cel puţin 20 zile înainte de data la care este convocată adunarea generală ordinară de alegeri. Propunerile vor fi insotite de un CV, de acordul scris al candidatilor si de cazierul judiciar.
(3) Candidaturile pentru funcţia de preşedinte, în baza propunerilor făcute de membrii afiliaţi, trebuie
însoţite de programe scrise ale fiecărui candidat privind obiectivele pe care doreşte să le realizeze pe perioada mandatului. Programele candidaţilor la funcţia de preşedinte vor fi depuse la secretariatul general al F.R.R., cu cel puţin 15 zile de data la care este convocată adunarea generală ordinară de alegeri.
(4) Persoanele propuse pentru a candida la functia de presedinte al F.R.R. trebuie sa indeplineasca,
cumulativ, urmatoarele conditii:
a) Sa aiba cetatenia romana si fara fapte penale inscrise in cazierul judiciar;
b) Studii superioare absolvite cu diploma de licenta;
c) Sa cunoasca cel putin o limba straina de circulatie internationala.
(5) Persoanele propuse pentru functia de vicepresedinte al F.R.R.
(a) Sa aiba cetatenia romana si fara fapte penale inscrise in cazierul judiciar;
(b) Studii superioare absolvite cu diploma de licenta;
(c) Sa cunoasca cel putin o limba straina de circulatie internationala.
(d) Sa nu fie antrenor, sportiv sau arbitru in activitate pe durata mandatului.
(6) Alegerea preşedintelui şi a celor 3 vicepreşedinţi ai federaţiei se face conform Art. 32 (1), pe funcţii,
candidaţii fiind declaraţi aleşi după următoarea procedură:
Preşedintele, numai dacă întruneşte jumătate plus unu din voturi.
În situaţia în care, după desfăşurarea primului tur de scrutin pentru această funcţie, nici un candidat nu a întrunit jumătate plus unu din voturi, se va organiza un al doilea tur de scrutin, la care vor participa primii doi candidaţi (în ordinea dată de numărul de voturi obţinute în primul tur de scrutin) şi, dacă nici în acest al doilea tur nu se realizează jumatate plus unu din numarul voturilor, va fi declarat ales candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi.
În cazul egalităţii numărului de voturi, scrutinul se repetă, la fel ca la al doilea tur.
Vicepreşedinţii numai dacă întrunesc cel puţin jumătate plus unu din voturi.
În situaţia în care, după desfăşurarea primului tur de scrutin pentru aceste funcţii nici un candidat nu a întrunit jumătate plus unu din voturi, se va organiza un al doilea tur de scrutin, la care vor participa primii 4 candidaţi (în ordinea dată de numărul de voturi obţinute în primul tur de scrutin) şi, dacă nici în acest al doilea tur de scrutin nu se realizează jumatate plus unu din numarul voturilor, vor fi declaraţi aleşi candidaţii care obţin cel mai mare număr de voturi.
În cazul egalităţii numărului de voturi, scrutinul se repetă la fel ca la al doilea tur.
(7) Pentru membrii Biroului Federal, candidaţii sunt declaraţi aleşi în funcţie de numărul de voturi
obţinute în turul I. În situaţia în care candidaţii întrunesc un număr egal de voturi se organizează turul II. Dacă egalitatea se menţine în continuare va fi ales sau aleşi candidatul (candidaţii) cu numărul cel mai mare de voturi cumulat din turul I şi II .
(8) Secretarul general, trezorierul F.R.R. şi antrenorul federal pentru seniori sunt membri de drept ai
Biroului Federal.
(9) Candidaţii propusi in vederea alegerii au obligatia sa fie prezenti la adunarea generală.

Articolul 34
(1) Adunarea generală poate acorda, prin vot deschis, titlul (calitatea) de “Preşedinte de onoare” sau “Membru de onoare” persoanelor cu contribuţii meritorii în rugbyul românesc sau în activitatea federaţiei.
Nominalizările în acest sens vor fi făcute de către Biroul Federal.
(3) Un preşedinte de onoare sau membru de onoare este autorizat să participe la adunarea generală si să ia parte la discuţii, dar fără drept de vot.
(4) Preşedintele de onoare este autorizat să participe şi la şedinţele Biroul Federal, în condiţiile prevăzute la alin.(3) de mai sus.

Articolul 35
(1) Adunarea generală este împuternicită să ia hotărâri în orice problemă a Federaţiei Române de Rugby.
(2) Adunarea generală are următoarele atribuţii principale:
aprobă statutul F.R.R., modificările şi/sau completările acestuia, precum şi modificarea actului
constitutiv al federaţiei;
aprobă programele strategice privind activitatea rugbystică din România elaborate pe perioade de patru
ani (între două adunări generale de alegeri);
aprobă planurile anuale de activitate şi bugetele anuale de venituri şi cheltuieli ale federaţiei;
decide asupra modului de votare, cvorumnului şi majorităţii cu care se iau hotărârile;
alege preşedintele federaţiei, confirmă validitatea alegerilor desfăşurate pentru desemnarea
vicepreşedinţilor şi membrilor Biroul Federal şi stabileşte competenţele acestui organ;
alege membrii Comisiei de cenzori şi aprobă regulamentul intern de organizare şi funcţionare a
acesteia;
are drept de control permanent asupra Biroul Federal şi Comisiei de cenzori;
revocă individual sau colectiv mandatele membrilor Biroul Federal şi ai Comisiei de cenzori, precum şi
ai celorlalte organe ale F.R.R. care nu au o activitate corespunzătoare, îşi dau demisia sau când faptele lor pun în pericol interesele federaţiei şi aprobă alegerea altor membri în locul acestora, în conformitate cu prevederile prezentului statut;
aprobă raportul privind activitatea Biroului Federal, bilanţul contabil şi descărcarea de gestiune a
Biroului Federal, raportul Comisiei de cenzori;
aprobă procesul-verbal oficial si hotararea adunării generale;
decide, în ultimă instanţă, asupra afilierii (admiterii), suspendării şi excluderii membrilor
federaţiei, potrivit prevederilor prezentului statut;
hotărăşte în legătură cu dizolvarea federaţiei şi lichidarea patrimoniului, conform legii;
r) îndeplineşte orice alte atribuţii, în conformitate cu prevederile prezentului statut.
(3) Procesul-verbal al adunării generale semnat de persoanele desemnate să-l întocmească sau să-l verifice în cazul că a fost făcut prin stenogramă, se păstrează la secretariatul general al federaţiei.
(4) Hotărârile adunării generale devin operante şi obligatorii pentru federaţie şi membrii săi de la data când au fost adoptate.
(5) In cazuri speciale, adunarea generală poate decide ca hotărârile să intre în vigoare la date diferite de cea menţionată la alin.(4). In astfel de situaţii, o hotărâre intră în vigoare începând cu data fixată de adunarea generală.

Articolul 36
Cheltuielile de participare (transport, cazare, diurnă) la adunarea generală sunt suportate de:
a) F.R.R. – pentru membrii Biroului Federal, membrii comisiilor centrale ale federaţiei şi membrii de onoare;
b) A.J.R. şi cluburi – pentru delegaţii lor.

BIROUL FEDERAL
Articolul 37
Biroul Federal se compune din 15 persoane, cu mandat de 4 ani, după cum urmează:
preşedinte (preşedintele F.R.R.);
3 vicepreşedinţi;
11 membri, între care:
2 reprezentanţi ai cluburilor din SuperLiga, Divizia Naţională, Divizia A şi ai rugbyului feminin;
1 reprezentant al cluburilor cu activitate exclusivă de copii şi juniori;
1 reprezentant al A.J.R. si al Municipiului Bucuresti;
3 membri de drept, respectiv secretarul general, trezorierul şi antrenorul federal, conform art. 33 (alin. 8)
4 membrii aleşi din propunerile făcute de secţiile afiliate.
Preşedintele şi vicepreşedinţii se aleg potrivit prevederilor art.33 din prezentul statut.
Mandatul poate fi reînnoit.
Reprezentanţii cluburilor de seniori, cluburilor cu activitate exclusivă de copii şi juniori, participante la
campionatele naţionale, şi reprezentantul A.J.R. sunt desemnaţi prin alegeri de către adunările generale ale acestora. Validitatea respectivelor alegeri se confirmă de adunarea generală.
Dacă preşedintele F.R.R. îşi încetează sau nu-şi mai poate exercita atribuţiile, unul dintre vicepreşedinţi,
desemnat de Biroul Federal, le va prelua până cel mult la adunarea generală următoare. In acest caz, adunarea generală va alege, un nou preşedinte, urmându-se procedura de la art. 32 şi art. 33 din prezentul statut.
Dacă vicepreşedinţii sau ceilalţi membri ai Biroul Federal îşi încetează activitatea sau nu-şi mai
pot exercita atribuţiile, ei vor fi înlocuiţi la următoarea adunare generală;
Potrivit statutului WORLD RUGBY şi în condiţiile legii, nu poate fi valabilă nici o decizie luată în afara F.R.R. de a
suspenda Preşedintele Federaţiei Române de Rugby şi/sau Biroul Federal.

Articolul 38
(1) De regulă, Biroul Federal se întruneşte lunar şi ori de câte ori este necesar.
(2) Biroul Federal este statutar constituit în prezenţa a jumătate plus unu din totalul membrilor săi, dar nu mai putin de 8.
(3) Hotărârile Biroul Federal se adoptă cu jumatate plus unu din voturile exprimate.
In caz de egalitate, decide votul preşedintelui.
(4) Au dreptul să voteze toţi membrii Biroului Federal, cu un singur vot fiecare.
(5) Voturile se pot exprima deschis sau secret, în funcţie de decizia membrilor Biroului Federal prezenţi la şedinţa respectivă.
(6) Votul prin corespondenţă sau împuternicire (procură) nu este admis.
(7) Membrii Biroului Federal nu au drept de vot dacă în cadrul acestuia se decide asupra unui litigiu în care sunt implicaţi ei sau clubul din care face parte .
(8) La fiecare şedinţă a Biroului Federal se întocmeşte un proces-verbal, în care se înscriu problemele dezbătute şi hotărârile adoptate, semnat de membrii prezenţi. Procesele-verbale se consemnează într-un registru cu file numerotate, acesta constituind documentul oficial al F.R.R. şi se păstrează la secretariatul general al federaţiei. Se pot folosi şi alte mijloace de înregistrare a şedinţelor, situaţie în care stenogramele, benzile audio sau casetele video se inventariază şi se păstrează la secretariatul general al federaţiei ca documente oficiale.
(9) Şedinţele Biroului Federal nu sunt publice.

Articolul 39
Biroul Federal conduce întreaga activitate rugbystică între Adunările Generale.
Biroul Federal urmăreşte şi răspunde de aplicarea hotărârilor Adunării Generale.
Biroul Federal poate lua decizii în problemele care îi sunt delegate de adunarea generală.
(4) Principalele atribuţii ale Biroul Federal sunt:
adoptă Regulamentul intern al Federatiei Romane de Rugby şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Biroul Federal;
aprobă Regulamentul de Organizare a Activitatii rugbystice din Romania, Regulamentul Disciplinar,
Regulamentul privind statutul şi transferul jucătorilor de rugby, Regulamentul de clasificare sportivă, Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţii arbitrilor de rugby, Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţii observatorilor oficiali la jocurile din cadrul competiţiilor interne de rugby, Normele privind acordarea licenţei cluburilor, Regulamentul privind activitatea agenţilor de jucători, Regulamentele echipelor naţionale de rugby ale României şi statutele şi regulamentele A.J.R., precum şi alte acte normative privind activitatea rugbystică din România, cu excepţia celor din competenţa adunării generale, precum si modificarile si/sau completarile acestora;
aproba sistemul competitional national, ca si modificarile acestuia, stabileşte calendarul sportiv naţional
anual; organizează campionatele şi competiţiile de rugby de nivel naţional; aprobă omologarea rezultatelor finale ale competiţiilor interne de rugby;
stabileşte cuantumul taxelor, contribuţiilor şi penalităţilor din activitatea rugbystică;
ia decizii în legătură cu afilierea (admiterea) provizorie sau suspendarea membrilor afiliaţi ai F.R.R. şi le
supune aprobării adunării generale; aprobă retragerea unui membru afiliat din federaţie şi informează adunarea generală la proxima sa întrunire;
aprobă structura şi componenţa nominală a comisiilor centrale ale Federatiei Romane de Rugby, precum şi suspendarea sau
eliberarea din funcţie a membrilor respectivelor comisii; coordonează activitatea acestora, având competenţa de a desfiinţa hotărârile lor şi de a lua decizii noi, ca ultimă instanţă de recurs;
aprobă numirea antrenorilor echipelor naţionale, componenţa nominală a colectivelor tehnice şi a
loturilor reprezentativelor de rugby ale României, planurile de pregătire, precum şi înscrierea şi participarea acestora în competiţiile internaţionale oficiale;
desemnează reprezentanţii Federatiei Romane de Rugby participanţi la congrese, consfătuiri şi reuniuni ale WORLD RUGBY, RUGBY EUROPE sau la alte foruri internaţionale;
aprobă calendarul sportiv intern şi internaţional al Federatiei Romane de Rugby;
decide asupra acordării licenţei de agent de jucători;
ratifică sancţiunile disciplinare pronunţate de cluburi asupra propriilor jucători componenţi ai
echipei naţionale;
aprobă organigrama F.R.R.;
aprobă programele de dezvoltare a bazei materiale a F.R.R.;
p) poate decide asupra acordării de indemnizaţii membrilor săi. Cu excepţia celor salariaţi, ale căror salarii
se stabilesc de Colegiul Director, cu respectarea nivelului cheltuielilor de personal aprobat de Biroul Federal o dată cu organigrama.
r) aprobă, în prealabil, şi prezintă adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea
bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului anual de venituri şi cheltuieli şi proiectul planului anual de activitate ale federaţiei;
s) controlează activitatea cluburilor, asociaţiilor judeţene de rugby;
t) decide orice măsuri menite să asigure buna desfăşurare a activităţii F.R.R. şi a activităţii rugbystice în
general, în condiţiile respectării prevederilor prezentului statut şi a regulamentelor federaţiei;
ț) Biroul Federal poate acorda, prin vot deschis, calitatea de membru sustinator persoanelor fizice sau juridice care sustin prin contributii banesti, materiale, produse sau servicii activitatea Federatiei Romane de Rugby. Nominalizarile in acest sens vor fi facute de catre Colegiul Director.
u) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală;
(5)(a) Biroul Federal poate decide suspendarea membrilor afiliaţi în condiţiile prevăzute la art. 70 din prezentul statut, precum şi suspendarea unor membri ai săi sau ai altor organe ale F.R.R. până la prima adunare generală a federaţiei, în situaţia în care aceştia şi-au încălcat propriile atribuţii sau au comis neregularităţi de natură gravă, ori au adus atingere imaginii publice si/sau prestigiului F.R.R.
(b) Biroul Federal poate decide suspendarea unui (unor) membrii ai sai in conditiile in care acestia au acumulat 3 (trei) absente de la sedintele acestuia in decursul unui an calendaristic.
(c) Suspendarea poate determina excluderea respectivilor membri în cadrul primei adunări generale; aceasta poate hotărî, însă, şi anularea suspendării.
(6) Pentru motivele prevăzute la alin.(5), Biroul Federal poate dispune destituirea membrilor comisiilor centrale ale F.R.R. şi înlocuirea acestora pentru perioada rămasă până la terminarea mandatului.
(7) In situaţii de excepţie, în care se constată încălcarea gravă a legilor, a statutului şi regulamentelor federaţiei, precum şi a statutului şi regulamentelor proprii de către organele de conducere ale membrilor afiliaţi sau persoane din cadrul acestora, Biroul Federal al F.R.R. este autorizat să propuna suspendarea sau excluderea celor în cauză.
(8) Deciziile Biroului Federal în cazurile menţionate la alin.(5),(6) şi (7) de mai sus se iau cu jumatate plus unu din voturilor tuturor membrilor săi.
(9) Hotărârile Biroului Federal intră în vigoare la termenele stabilite de acesta.
(10) Atribuţiile membrilor Biroului Federal se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia.

COLEGIUL DIRECTOR
Articolul 40
(1) Colegiul Director este organul de administrare şi gestionare al F.R.R. care asigură punerea în aplicare a hotărârilor Adunării Generale şi Biroului Federal.
(2) Colegiul Director este alcătuit din preşedintele, vice-preşedinţii şi trezorierul federaţiei.
Colegiul Director are următoarele atribuţii:
decide în legătură cu soluţionarea unor chestiuni urgente care intervin între şedinţele Biroului Federal;
decide asupra tuturor problemelor privind activitatea curentă a federaţiei – organizatorice, tehnice,
juridice, financiare şi de asigurare materială;
supraveghează activitatea comisiilor centrale ale F.R.R.;
elaborează proiecte de regulamente şi norme privind activitatea rugbystică şi le prezintă spre
aprobare Biroului Federal şi/sau Adunării Generale, după caz;
întocmeşte proiecte de programe privind activitatea rugbystică şi le prezintă Biroului Federal;
întocmeşte proiecte de organigramă şi emite propuneri de modificare a statutului pe care le prezintă
Biroului Federal şi/sau Adunării Generale după caz;
întocmeşte proiectul bugetului anual al federaţiei şi îl prezintă Biroului Federal;
întocmeşte proiectul raportului Biroului Federal către adunarea generală, execuţia bugetului de venituri
şi cheltuieli şi bilanţul contabil şi le prezintă Biroului Federal;
aprobă acte juridice şi contracte ale F.R.R., în limita competenţei stabilite prin Regulamentul intern al
F.R.R.;
prezintă, la cerere, rapoarte de activitate Biroului Federal;
exercită orice atribuţii delegate de Adunarea Generală sau Biroului Federal cu respectarea prevederilor
prezentului statut;
stabileşte politica de personal;
angajează, promovează şi concediază personalul salariat al federaţiei, în condiţiile legii, stabileşte
îndatoririle şi responsabilităţile acestuia, negociază contractele individuale de muncă, în conformitate cu organigrama aprobată de Biroul Federal.
aprobă normele financiare proprii, normele privind drepturile de deplasare în lei şi valută ale
personalului salariat şi normele privind drepturile în lei şi valută ale jucătorilor, antrenorilor, celorlalţi tehnicieni, specialişti şi oficiali sportivi ai echipelor reprezentative de rugby ale României (prime de joc, indemnizaţii de convocare, indemnizaţii de instalare, diurne, premii de obiectiv ş.a.).
(4) Colegiul Director se întruneşte, în şedinţe convocate de preşedinte sau ori de câte ori este necesar pentru rezolvarea unor aspecte ale activităţii F.R.R., de către secretarul general.
(5) Deciziile Colegiului Director vor fi aplicate în termenele stabilite de acesta, iar Biroul Federal va fi informat în prima sa şedinţă.
(6) Preşedintele, Secretarul General, Secretarul General Adjunct, Trezorierul si Directorul Economic încheie acte juridice şi contracte în numele şi pe seama Federaţiei.
Toate actele şi contractele în care Federaţia este parte, indiferent de calitatea acesteia, vor purta semnătura Preşedintelui, Secretarului General sau Secretarului General Adjunct.
Documentele bancare de încasări şi plăţi vor purta semnătura Preşedintelui (unică semnătură), a Secretarului General sau a Secretarului General Adjunct, alături de cea a Trezorierului sau a Directorului Economic.
(7) Atribuţiile prevăzute la punctul 6 vor fi exercitate în limitele valorice stabilite de Colegiul Director.

PREŞEDINTELE
Articolul 41
Preşedintele reprezintă Federaţia Română de Rugby în relaţiile cu autorităţile publice române, cu federaţiile
similare din alte ţări, cu WORLD RUGBY, RUGBY EUROPE cu alte foruri rugbystice sau sportive internaţionale, precum şi cu persoanele juridice şi fizice române şi străine, cu respectarea prevederilor prezentului statut.
Preşedintele federaţiei prezidează toate şedinţele Adunării Generale, Biroului Federal şi Colegiului Director.
La şedinţele de Birou Federal, preşedintele votează şi, în caz de egalitate, votul său este decisiv.
Dacă preşedintele este absent sau este indisponibil, el va desemna prin delegaţie scrisă, o altă persoană din
Colegiul Director care îi va prelua automat toate prerogativele.
Preşedintele aplică strategiile şi politicile de dezvoltare a activităţii rugbystice stabilite de Adunarea Generală.
Preşedintele organizează şi conduce planurile şi proiectele federaţiei în scopul aplicării hotărârilor Adunării
Generale şi ale Biroului Federal, a prevederilor programelor şi planurile de activitate aprobate.
Preşedintele încheie acte juridice în numele şi pe seama federaţiei, potrivit competenţelor acordate prin prezentul statut.
Presedintele poate imputernici, dupa caz, Secretarul General sau Secretarul General Adjunct, respectiv Trezorierul sau Directorul Economic, sa incheie acte juridice in numele si pe seama Federatiei, potrivit competentelor acordate prin prezentul Statut.
Preşedintele federaţiei este autorizat să exercite orice atribuţii delegate de Adunarea Generală şi/sau Biroul
federal, cu respectarea prevederilor din prezentul statut.
(9) Presedintele federatiei poate fi remunerat pe perioada mandatului sau.

SECRETARUL GENERAL ŞI TREZORIERUL
Articolul 42
SECRETARUL GENERAL:
Organizează şi conduce activitatea curentă a federaţiei.
Secretarul General este încadrat cu contract de muncă în cadrul federaţiei şi asigură aplicarea şi
respectarea legislaţiei în vigoare, a statutului şi regulamentelor F.R.R.
Secretarul General asigură aducerea la îndeplinire a deciziilor Colegiului Director şi Preşedintelui
Federaţiei, cărora le prezintă lunar rapoarte de activitate.
B. SECRETARUL GENERAL ADJUNCT
1.Organizează şi conduce activitatea curentă a federaţiei conform competentelor repartizate prin decizia
Colegiului Director.
2. Secretarul General Adjunct isi desfasoara activitatea in baza unui contract individual de munca, incheiat cu federatia, in conditiile legii si asigura aplicarea si respectarea legislatiei in vigoare, a Statutului si regulamentelor F.R.R.
3. Secretarul General Adjunct asigură aducerea la îndeplinire a deciziilor Colegiului Director şi Preşedintelui Federaţiei, cărora le prezintă lunar rapoarte de activitate.
C. TREZORIERUL
Întocmeşte şi supune aprobării bugetul anual de venituri şi cheltuieli.
Întocmeşte şi supune aprobării Biroului Federal procedurile contabile interne ale FRR.
Organizează activitatea financiar-contabilă a Federaţiei, în conformitate cu actele normative în vigoare şi
cu procedurile contabile interne, supraveghează şi controlează personalul de specialitate în acest domeniu, pentru respectarea dispoziţiilor legale privind ţinerea contabilităţii şi efectuarea operaţiunilor financiare.
Participă la luarea deciziilor în toate problemele de natură financiară, alături de Preşedinte, respectiv
Secretarul General, în limitele valorice stabilite de Colegiul Director.
Participă la luarea deciziilor asupra încadrării în prevederile legale a cheltuielilor Federaţiei.
Reprezintă Federaţia în raporturile cu instituţiile financiare interne şi internaţionale, precum şi la
derularea operaţiunilor de atragere de fonduri.

COMISIA DE CENZORI
Articolul 43
(1) Controlul financiar intern al F.R.R. este asigurat de o comisie formată din trei cenzori numiţi de adunarea generală, dintre care, obligatoriu, un cenzor trebuie să fie specializat în domeniul financiar-contabil.
(2) Mandatul cenzorilor este pentru o perioadă de patru ani.
Membrii Biroului Federal şi ai Colegiului Director nu pot fi cenzori.
In realizarea competenţei sale, Comisia de cenzori:
verifică modul în care este administrat patrimoniul F.R.R.;
întocmeşte rapoarte şi le prezintă adunării generale;
poate participa, prin preşedintele său, la şedinţele Biroului Federal şi ale Colegiului Director, fără drept
de vot;
îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în prezentul statut sau stabilite de adunarea generală.
(5) Comisia de cenzori este subordonată adunării generale;
(6) Regulile generale de organizare şi funcţionare a Comisiei de cenzori se aprobă de adunarea generală. Comisia de cenzori îşi poate elabora un regulament intern de funcţionare.

COMISIILE CENTRALE
Articolul 44
Activitatea F.R.R. este sprijinită de comisiile centrale cu caracter permanent a căror structură şi componenţă nominală pe funcţii se stabilesc de către Biroul Federal.
Comisiile centrale sunt organisme de specialitate subordonate Biroului Federal, constituite pe domenii de activitate astfel:
Comisia tehnică;
Comisia centrală a arbitrilor;
Comisia de copii si juniori;
Comisia/Departamentul de sanatate, medical şi antidoping;
Comisia mass-media, istorie şi statistică;
Comisia pentru statutul si transferul jucatorilor de rugby;
Comisia observatorilor oficiali;
Comisia de etica si citare;
Comisia de disciplina si fair-play;
Comisia de apel;
Comisia pentru acordarea licentei cluburilor;
Comisia de apel a sistemului de licentiere;
Comisia juridica;
Comisia de marketing;
Comisia de rugby in VII;
Comisia de rugby feminin;
Comisia de rugby veterani;
Comisia de voluntari.
(3) Atribuţiile comisiilor centrale permanente şi ale membrilor acestora se stabilesc prin Regulamentul intern al F.R.R.;
(4) Comisiile centrale permanente sunt formate din preşedinte, secretar şi membri.
(5) Comisiile sunt statutar constituie în prezenţa a jumătate plus unu din totalul membrilor lor.
(6) Hotărârile comisiilor se adoptă cu jumatate plus unu din voturile membrilor prezenţi la reuniunea respectivă;
(7) Sedinţele comisiilor centrale nu sunt publice;
(8) In funcţie de necesităţi, Biroul Federal poate constitui şi alte comisii ad-hoc care să rezolve probleme speciale sau renunţa la alte comisii în funcţie de necesităţi. In caz de urgenţă, acest drept revine preşedintelui şi secretarului general al federaţiei.

CAPITOLUL VII
PERSONALUL SALARIAT AL FEDERAŢIEI
Articolul 45
F.R.R. are stat de funcţii propriu, care se aprobă de Biroul Federal.
Încadrarea personalului salariat se face potrivit legislaţiei în vigoare.
Fondurile aferente salarizării personalului federaţiei se asigură din veniturile proprii ale federaţiei şi
sprijin financiar al organului administraţiei publice centrale sau locale.
(4) Cu acordul Colegiului Director, Presedintele poate incheia un contract de mandat pe perioada in care detine aceasta functie.
(5) Secretarul general se angajează prin concurs, organizat în condiţiile legii. Secretarul General Adjunct, trezorierul, antrenorii federali şi ceilalţi salariaţi ai F.R.. încheie contracte individuale de muncă cu secretarul general al federaţiei. Toate posturile din statul de funcţiuni se ocupă prin concurs, organizat, în condiţiile legii, pentru posturile vacante.

CAPITOLUL VIII
ASOCIAŢIILE JUDEŢENE DE RUGBY ŞI A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Articolul 46
Asociaţiile judeţene de rugby şi a Municipiului Bucureşti, sunt persoane juridice de drept privat
constituite din cluburile, asociaţiile sportive şi respectiv secţiile de rugby ale acestora cuprinse în sistemul competiţional judeţean, afiliate şi recunoscute de acestea.
Dobândirea personalităţii juridice se face în condiţiile legii, ca asociaţii fără scop lucrativ.
La nivelul fiecărui judeţ, respectiv, al municipiului Bucureşti, se poate constitui o singură asociaţie
judeţeană de rugby.
Asociaţiile judeţene de rugby şi a municipiului Bucureşti se pot înfiinţa numai cu acordul F.R.R. si sa
fie constituite pe baza asocierii a cel putin 3 (trei) structuri sportive.
Asociaţiile judeţene de rugby şi a municipiului Bucureşti se afiliază la Federaţia Română de Rugby,
respectarea statutului şi regulamentelor F.R.R. fiind obligatorii pentru ele şi membrii care le compun.

Articolul 47
(1) Scopul asociaţiilor judeţene de rugby şi a municipiului Bucureşti îl constituie organizarea activităţii rugbystice la nivel judeţean, respectiv municipal.
(2) Obiectivele, atribuţiile, drepturile şi îndatoririle asociaţiilor judeţene de rugby şi a municipiului Bucureşti decurg din statutul şi regulamentele F.R.R. şi din puterea delegată de federaţie.
(3) Asociaţiile judeţene de rugby şi a municipiului Bucureşti îşi desfăşoară activitatea pe baza statutului şi regulamentelor proprii, aprobate de Biroul Federal al F.R.R. Modificările şi/sau completările aduse acestora, fără aprobarea Biroului Federal al F.R.R., sunt nule de drept.
(4) Statutul, regulamentele, normele şi hotărârile (deciziile) organelor asociaţiilor judeţene de rugby şi a municipiului Bucureşti sunt obligatorii pentru membrii acestora.

Articolul 48
Principalele atribuţii ale asociaţiilor judeţene de rugby sunt:
elaborează programul strategic privind activitatea rugbystică în judeţul respectiv, dezvoltarea şi
promovarea jocului de rugby la nivel teritorial; organizează, sprijină şi controlează aplicarea programului;
stabilesc calendarul sportiv judeţean anual, în raport de cel naţional elaborat de F.R.R.;
organizează, conduc şi controlează sistemul competiţional judeţean şi omologhează rezultatele acestuia,
potrivit reglementărilor F.R.Rugby, precum şi propriilor regulamente;
organizează la nivelul judeţului, direct sau în colaborare cu organismele sau instituţiile abilitate,
activităţi pentru formarea şi/sau perfecţionarea specialiştilor necesari în activitatea rugbystică (antrenori, instructori sportivi, arbitri, observatori etc.), după caz şi în limitele competenţelor lor;
elaborează regulamente şi norme proprii de organizare, tehnice, financiare şi de asigurare materială
privind organizarea şi desfăşurarea activităţii rugbystice din judeţ, în conformitate cu prevederile legale şi reglementările F.R.R.;
stabilesc şi aplică măsuri pentru promovarea spiritului de fair-play în activitatea rugbystică,
prevenirea şi combaterea violenţei la jocurile de rugby, precum şi a folosirii substanţelor interzise şi a măsurilor neregulamentare destinate să mărească în mod artificial potenţialul fizic al sportivilor sau să denatureze rezultatele competiţiilor organizare la nivel judeţean;
g) colaborează cu direcţiile pentru tineret şi sport judeţene, cu autorităţile administraţiei publice locale, cu alţi
factori interesaţi în scopul dezvoltării bazei materiale destinate practicării rugbyului pe teritoriul judeţelor;
h) asigură şi administrează mijloacele financiare şi materiale din propriul patrimoniu, conform prevederilor
legale şi ale statutului, regulamentelor şi normelor proprii;
i) organizează şi asigură ţinerea evidenţei activităţii rugbystice din judeţ;
j) exercită autoritatea disciplinară asupra activităţii rugbystice de nivel judeţean în termenii prevăzuţi
de lege şi potrivit statutului şi regulamentelor F.R.R., puterii delegate de federaţie, precum şi statutului şi regulamentelor proprii.
(2) Membrii afiliaţi ai unei asociaţii judeţene de rugby sunt reprezentaţi de către aceasta, prin delegatul său cu drept de vot, în adunarea generală a F.R. Rugby.
Această prevedere nu se aplică în cazul cluburilor divizionare şi celor cu activitate exclusivă de copii şi juniori participante la campionatele de juniori, care conform art.26, alin.(1) din prezentul statut, sunt reprezentate direct în adunarea generală a F.R.R. prin delegaţii lor cu drept de vot.
(3) Conform legii, direcţiile pentru tineret şi sport judeţene recunosc şi sprijină asociaţiile judeţene de rugby.

CAPITOLUL IX
MIJLOACE FINANCIARE ŞI MATERIALE

Articolul 49
(1) Veniturile, indiferent de sursă şi cheltuielile de orice natură ale Federaţiei Române de Rugby sunt cuprinse într-un buget anual propriu.
(2) Administrarea bugetului anual de venituri şi cheltuieli se face astfel:
potrivit competenţelor stabilite în statutul şi în regulamentele federaţiei şi în conformitate cu
prevederile normelor proprii în materie aprobate de Biroul Federal al F.R.R., pentru veniturile proprii;
potrivit condiţiilor stabilite prin contractele încheiate între părţi, pentru sumele acordate de organele
administraţiei publice centrale şi locale pentru finanţarea programelor Federaţiei Române de Rugby, ca structură sportivă fără scop lucrativ, de utilitate publică;
potrivit condiţiilor stabilite de WORLD RUGBY respectiv RUGBY EUROPE pentru alocaţiile acordate de acestea
F.R.R.
(3) Bugetul anual cuprinde la partea de venituri, după caz:
venituri proprii, precum şi sume destinate finanţării unor programe sportive de utilitate publică;
sume acordate de organele administraţiei publice centrale şi locale pentru finanţarea pe bază de
programe a Federaţiei Române de Rugby, în calitatea sa legală de structură sportivă de drept privat, fără scop lucrativ, de utilitate publică;
alte surse.
(4) Bugetul anual se aprobă de Adunarea Generală a Federaţiei Române de Rugby.
(5) Exerciţiul financiar al federaţiei este anual, se desfăşoară pe parcursul anului fiscal, care începe la data de 1 ianuarie şi se sfârşeşte la data de 31 decembrie a fiecărui an, şi se întocmeşte bilanţ contabil.
(6) F.R.R., potrivit legii, este scutită de impozite şi taxe locale.
(7) F.R.R., potrivit legii, este scutită de impozitul pe profit atunci când utilizează cel puţin 80% din veniturile obţinute din orice sursă în scopul realizării obiectivelor pentru care a fost autorizată, inclusiv pentru cheltuieli de investiţii şi dotări, precum şi pentru cheltuieli de funcţionare.

Articolul 50
Federaţia Română de Rugby, în condiţiile Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000, poate beneficia
de sume de la bugetul de stat şi de la bugetele locale, inclusiv pentru finanţarea de programe sportive de utilitate publică. Aceste sume se asigură pe bază de contracte încheiate între F.R.R. şi organele administraţiei publice centrale sau locale, după caz.
Prevederile contractului au putere deplină pentru cele două părţi, constituindu-se în norme cu caracter
tehnic, financiar şi executiv.

Articolul 51
(1) Sursele de finanţare şi baza materială ale Federaţiei Române de Rugby sunt constituite în conformitate cu Legea educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000.
(2) Sursele de finanţare provin din:
sume destinate finanţării programelor sportive proprii şi înscrise în contractele încheiate cu organele
administraţiei publice centrale şi/sau locale, după caz, potrivit prevederilor art. 50 din prezentul statut;
venituri obţinute din activităţi economice realizate în legătură cu scopul şi obiectul de activitate al
federaţiei;
cotizaţii, taxe, contribuţii, penalităţi potrivit prevederilor prezentului statut, regulamentelor şi
normelor proprii; sumele provenite din penalităţi se vor evidenţia separat şi se vor utiliza numai pentru activităţile destinate copiilor şi juniorilor U20, U19, U 18, U 17, U 16 si U15;
donaţii şi sponsorizări;
20% din încasările realizate din pronosticurile sportive rugbystice, ca urmare a utilizării de competiţii
de gen pentru rugby, organizate în campionatele naţionale din alte ţări de federaţiile şi organismele sportive internaţionale, precum şi în “Cupa României”;
minimum 10% din indemnizaţiile de transferuri interne şi internaţionale ale jucătorilor de rugby, care
se constituie în sursă de finanţare a activităţii sportive pentru copii şi juniori
venituri provenite de la C.N.R.R.
alte venituri, în condiţiile legii;
sume rămase din exerciţiul financiar precedent.
(3) F.R.R. poate deţine în proprietate, în coproprietate, în administrare directă, în folosinţă şi/sau prin închiriere mijloace materiale necesare activităţii sale, ca: imobile, stadioane, baze şi terenuri sportive, diferite construcţii şi spaţii pentru sport, instalaţii şi dotări specifice, spaţii de cazare şi masă pentru sportivi, mijloace de transport.
(4) F.RR., ca persoană juridică fără scop lucrativ, de utilitate publică poate primi în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri imobile din patrimoniul statutului şi al unităţilor administrativ – teritoriale.
La data aprobării prezentului statut, în conformitate cu prevederile Ordinului M.T.S. nr. 431/26.10.1998, F.R.R. deţine în folosinta gratuita si administrare terenul cu suprafaţă de 37.626 mp şi imobilul din Bucureşti, bd. Mărăşti nr. 18-20 , sector 1.
(5) Dobândirea mijloacelor financiare şi materiale ale federaţiei, precum şi administrarea acestora se fac în condiţiile legii.
(6) F.R.R. dispune de bunurile aflate în proprietatea sa, poate încheia contracte de împrumut şi poate elibera titluri de credit cu condiţia ca aceste acte juridice să fie încheiate pentru realizarea obiectul său de activitate.
(7) F.R.R. poate greva sau înstrăina bunurile mobile sau imobile, finanţate total sau parţial din fonduri publice, prin programe, sau poate schimba destinaţia acestora numai cu aprobarea Ministerului Tineretului şi Sportului.
(8) F.R.R. are organisme proprii de administrare şi gestionare a bugetului şi patrimoniului, constituite conform legii, precum şi statutului şi regulamentelor proprii.
(9) F.R.R. se supune verificărilor financiare potrivit legii şi statutului propriu.

Articolul 52
F.R.R. deţine exclusivitatea:
dreptului asupra imaginii de grup sau individuale, statice şi în mişcare a sportivilor săi în
echipament de concurs şi de reprezentare, când aceştia participă la competiţii în numele F.R.Rugby;
dreptului de folosinţă asupra siglei/emblemei proprii;
drepturilor de reclamă, de publicitate şi de transmisii televizate şi/sau radiofonice la toate
competiţiile de rugby organizate pe teritoriul României.
În conformitate cu reglementările WORLD RUGBY nici un club sau persoană nu poate negocia, încheia sau
beneficia dintr-un contract pentru acordarea drepturilor de transmisie în privinţa unor meciuri decât cu aprobarea scrisă a F.R.R., această aprobare fiind exclusiv la latitudinea federaţiei.
Drepturile menţionate la alin.(1) pot fi cesionate de F.R.R. în condiţiile legii.

Articolul 53
(1) Biroul Federal aprobă Regulamentele de activitate ale echipelor naţionale în care sunt stipulate drepturile de ordin financiar şi material, precum şi obligaţiile jucătorilor, antrenorilor, medicului, masorilor şi celorlalţi tehnicieni şi specialişti ai echipelor naţionale, pe de o parte, şi F.R.R., pe de altă parte.

Articolul 54
F.R.R. poate efectua, cu mijloace auto proprii, transportul echipelor naţionale de rugby care se deplasează în ţară şi peste hotare la competiţii şi/sau cantonamente de pregătire, precum şi al reprezentanţilor federaţiei participanţi la reuniunile internaţionale.

Articolul 55
(1) Fiecare membru afiliat la federaţie plăteşte o cotizaţie anuală fixă, care trebuie achitată integral până la data de 30 martie a anului în curs.
(2) Cuantumul cotizaţiei anuale este fixat de Adunarea Generală, la propunerea Biroului Federal.
(3) Un membru afiliat care nu şi-a achitat cotizaţia până la data de 1 aprilie a fiecărui an este automat suspendat de către Biroul Federal, ceea ce conduce, implicit, la ridicarea dreptului de participare în competiţii, precum şi a dreptului de reprezentare în organele F.R.R. După plata cotizaţiei, membrul afiliat în cauză îşi reintră imediat în drepturile sale, în conformitate cu prezentul statut şi regulamentele în vigoare.
(4) F.R.R. este în drept să perceapă taxe, contribuţii şi penalităţi specifice activităţii rugbystice, pentru cluburi, jucători şi oficiali, potrivit statutului, regulamentelor şi normelor aprobate de adunarea generală a federaţiei.

CAPITOLUL X
STATUTUL JUCĂTORULUI

Articolul 56
(1) Sportivii membrilor afiliaţi la FRR pot fi jucători amatori şi jucători profesionişti.
(2) Jucătorii amatori sunt cei care pentru practicarea jocului de rugby nu beneficiază de nici un avantaj
personal de ordin financiar sau material de la structurile sportive la care sunt legitimaţi.
(3) Jucătorii profesionişti sunt cei care, pentru practicarea jocului de rugby, în conformitate cu Legea
educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000 îndeplinesc următoarele 2 condiţii: au licenţa de jucători profesionişti, încheie cu structurile sportive la care sunt legitimaţi un contract individual de muncă sau o convenţie în formă scrisă, in conformitate cu prevederile Regulamentului pentru Statutul si Transferul Jucatorilor de Rugby.

Articolul 57
Prevederile referitoare la statutul jucătorului fac obiectul Regulamentului privind statutul şi transferul jucătorilor de rugby, elaborat de F.R.R. şi aprobat de Biroul Federal, în conformitate cu reglementările WORLD RUGBY.

CAPITOLUL XI
REGULILE DE JOC

Articolul 58
Fiecare membru afiliat la federaţie este obligat să respecte strict “Legile Jocului” adoptat de WORLD RUGBY, singurul for autorizat să-l modifice.

CAPITOLUL XII
COMPETIŢII

Articolul 59
(1) F.R.R. este singura în măsură să decidă în legătură cu organizarea competiţiilor interne de rugby la care
participă membrii afiliaţi.
(2) Biroul Federal adoptă regulamentele si manualele care stabilesc condiţiile de participare şi de
organizare a competiţiilor F.R.R.
(3) Membrii afiliaţi se angajează, prin înscrierea la respectivele competiţii, să respecte regulamentele si manualele acestora, precum şi alte decizii ale organelor competente ale F.R.R.
(4) Pentru a participa la antrenamente şi competiţii sportivii legitimaţi trebuie să efectueze controlul medical periodic şi ori de câte ori este nevoie la unităţile de medicină sportivă.
Participarea sportivilor legitimaţi la antrenamente şi/sau înscrierea lor la competiţiile sportive sunt condiţionate de existenţa avizului medical favorabil eliberat numai de unităţile de medicină sportivă.
(5) Pentru a participa la competiţiile sportive oficiale locale sau naţionale, sportivii trebuie să fie legitimaţi la un club sportiv sau la o asociaţie sportivă.
(6) Evidenţa legitimării şi transferarea sportivilor sunt în competenţa FRR şi a AJR/AMR, potrivit dispoziţiilor prezentului statut şi regulamentelor în vigoare.
(7) Sportivii legitimaţi care participă în competiţii incluse în calendarul intern sau internaţional sportiv sunt obligaţi să posede asigurarea medicală de sănătate în caz de accidente.
Asigurarea medicală în caz de accidente se realizează astfel:
de cluburile şi asociaţiile sportive pentru sportivii acestora;
de F.R.R. pentru componenţii loturilor naţionale.

Articolul 60
(1) Competiţiile internaţionale de rugby care au loc pe teritoriul României şi nu sunt organizate de F.R.R. trebuie autorizate de federaţie.
(2) F.R.R. este singura în drept să autorizeze înscrierea şi participarea echipelor reprezentative ale României şi echipelor de club în competiţiile internaţionale oficiale de rugby.
(3) F.R.R. are competenţa exclusivă să organizeze jocuri ale echipelor reprezentative ale României cu echipele similare ale altor federaţii naţionale afiliate la WORLD RUGBY şi RUGBY EUROPE.
(4) Membrii afiliaţi ai federaţiei pot contracta, organiza şi disputa jocuri amicale cu echipe similare din alte ţări, în România şi, respectiv, peste hotare numai cu aprobarea F.R.R.. In nici un caz, nu vor putea susţine jocuri cu echipe din ţările aflate sub embargou sportiv sau cu echipe aparţinând unor federaţii neafiliate la I.R.B. Programarea respectivelor jocuri nu trebuie să aducă prejudicii derulării normale a campionatelor naţionale de rugby. Datele lor de desfăşurare vor fi comunicate la secretariatul general al F.R.R. imediat după ce au fost fixate.

CAPITOLUL XIII
AUTORITATEA DISCIPLINARĂ

Articolul 61
(1) Autoritatea disciplinară în activitatea rugbystică se exercită deplin şi legitim potrivit:
competenţelor date de Legea educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000 pentru exercitarea dreptului de
supraveghere şi control al F.R.R. şi al tuturor celorlalte structuri sportive din ramura de sport rugby de către organul administraţiei publice centrale de specialitate pentru sport, respectiv Ministerul Tineretului şi Sportului;
statutelor şi regulamentelor Federaţiei Române de Rugby, asociaţiilor judeţene de rugby şi a
municipiului Bucureşti şi ligilor profesioniste de rugby.
(2) Potrivit art.49, alin.(2) din Legea nr. 69/2000, prin delegare, acţiunea de supraveghere şi control se poate exercita şi de către Federaţia Română de Rugby pentru cluburile de rugby, pentru asociaţiile judeţene de rugby şi a Municipiului Bucureşti.
(3) Conform prevederilor art. 50 din Legea nr.69/2000, supravegherea şi controlul nu pot substitui controlul propriu instituit de Federaţia Română de Rugby, potrivit prezentului statut şi regulamentelor proprii, de asociaţiile judeţene de rugby şi a Municipiului Bucureşti, de cluburile de rugby şi cluburile şi asociaţiile sportive cu secţii de rugby, corespunzător statutelor şi regulamentelor proprii.
Controlul financiar al structurilor sportive mai sus menţionate revine exclusiv comisiilor de cenzori, potrivit competenţelor stabilite în statutele şi regulamentelor acestora.
(4) In sensul alin.(2) de mai sus, asociaţiile judeţene de rugby şi a Municipiului Bucureşti, constituite pe niveluri competiţionale, îşi vor prevedea modalităţile de exercitare a autorităţii disciplinare în statutele şi regulamentele proprii, în raport cu competenţele delegate prin statutul şi regulamentele F.R.R. şi cu jurisdicţia lor.
(5) Puterea disciplinară dă titularilor legitimi, menţionaţi la alin. 1, lit. b), de mai sus, facultatea de a investiga şi, după caz, de a sancţiona persoanele şi instituţiile în culpă.
Modalitatea de exercitare a autorităţii disciplinare se realizează prin:
un sistem coerent de sancţiuni, corespunzător activităţii rugbystice, gradat, în funcţie de gravitatea
faptelor;
diferenţierea graduală a faptelor, aplicarea sancţiunilor, excluderea posibilităţii dublei sancţiuni pentru
aceeaşi faptă, excluderea retroactivităţii în aplicarea sancţiunilor, interdicţia de a da sancţiuni pentru fapte săvârşite anterior momentului comiterii faptei în cauză;
cauze sau împrejurări care scutesc, atenuează, agravează răspunderea făptuitorului şi cerinţele pentru
stingerea sau suspendarea sancţiunii;
competenţele privind cercetarea faptei, determinarea şi aplicarea sancţiunii;
garantarea dreptului la apărare, stabilind căile de atac împotriva sancţiunilor aplicate
(7) Conform legii, revocarea recunoaşterii funcţionării Federaţiei Române de Rugby, asociaţiilor judeţene de rugby şi a Municipiului Bucureşti este de competenţa Ministerului Tineretului şi Sportului. Cazurile în care se poate declanşa procedura de revocare sunt cele prevăzute la art.48, alin.(1)-(5) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000.

CAPITOLUL XIV
MĂSURI DISCIPLINARE

Articolul 62
Comportamentul nesportiv, încălcările “Regulamentului Jocului de Rugby”, nerespectarea statutului, regulamentelor, hotărârilor şi deciziilor F.R.R. de către membrii afiliaţi şi membrii acestora, precum şi de către oficiali sunt sancţionate în plan disciplinar.

Articolul 63
(1) Măsurile disciplinare aplicabile membrilor afiliaţi sunt:
a) avertisment
b) blam;
c) penalitate;
d) anularea rezultatelor meciurilor;
e) rejucarea meciurilor;
f) penalizarea cu puncte;
g) pierderea jocului prin forfait (0-5);
h) interzicerea organizării jocurilor pe teren propriu şi organizarea acestora într-o altă localitate;
i) retrogradarea într-o categorie competiţională inferioară;
j) excluderea din competiţiile în curs şi/sau viitoare.
k) suspendarea drepturilor de membru afiliat, potrivit prevederilor art. 70 din prezentul statut;
l) excluderea din federaţie conform art. 71 din prezentul statut.

(2) Măsurile disciplinare aplicabile persoanelor fizice sunt:
avertisment;
blam;
penalitate;
suspendarea pentru un anumit număr de meciuri sau pentru o perioadă determinată sau nedeterminată;
suspendarea din funcţia deţinută în activitatea rugbystică pe o durată determinată sau nedeterminată;
excluderea din activitatea competiţională sau rugbystică, în general;
declararea “personna non grata” – persoană neagreată în structurile rugbyului.

(3) Măsurile disciplinare pot fi cumulate şi legate între ele.

Articolul 64
Competenţele privind investigarea faptelor, determinarea abaterilor şi aplicarea sancţiunilor revin:
In prima instanţă, comisiilor centrale ale F.R.R. în funcţie de compatibilitatea dintre atribuţiile specifice
fiecăreia, natura cazului respectiv şi ocupaţia în activitatea Rugbystică a persoanelor implicate;
Comisiei de apel a F.R.R., pentru apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în prima instanţă;
Biroului Federal al F.R.R., pentru recursurile la deciziile Comisiei de apel, precum şi pentru sancţiunile
aplicate propriilor jucători de către cluburi;
Comisiei Naţionale de Disciplină Sportivă, care va soluţiona recursul formulat împotriva hotărârilor definitive
pronunţate, prin epuizarea căilor de atac, de comisiile interne de disciplină sau de alte organisme cu atribuţii disciplinare.
(2) Biroul Federal al F.R.R. este ultima instanţă de recurs, cu excepţia cazurilor prevăzute de Legea nr. 551/2004.

Articolul 65
(1) Biroul Federal al F.R.R. emite “Regulamentul Disciplinar” referitor la natura abaterilor şi sancţiunilor disciplinare, instanţele disciplinare ale federaţiei şi competenţele lor, procedura disciplinară, modul de soluţionare a cauzelor şi adoptarea deciziilor de sancţionare a celor vinovaţi.
(2) Biroul Federal este autorizat să confirme, să modifice sau să anuleze deciziile instanţelor F.R.R. privitoare la abateri, precum şi să adopte hotărâri proprii în legătură cu acestea potrivit prevederilor regulamentare.

Articolul 66
(1) Biroul Federal poate hotărî suspendarea, cu efect imediat şi interdicţiile prevăzute în Regulamentul disciplinar, a “oficialilor” legaţi prin statutul şi regulamentele F.R.R., pentru nerespectarea abuzivă şi repetată a acestora, precum şi pentru încălcarea disciplinei şi eticii sportive.
(2) La propunerea Biroului Federal, adunarea generală a F.R.R. poate hotărî, cu efect imediat şi consecinţele prevăzute în Regulamentul disciplinar, declararea unui oficial “personna non grata” – persoană neagreată în structurile Rugbyului – în situaţia în care acesta încalcă grav statutul şi regulamentele F.R.R. sau, prin comportamentul său ofensator, aduce atingere imaginii şi prestigiului Federaţiei Române de Rugby, rugbyului românesc în general.

CAPITOLUL XV
L I T I G I I

Articolul 67
(1) Membrilor afiliaţi ai federaţiei şi membrilor lor, precum şi oficialilor li se recomandă să nu recurgă la instanţele judecătoreşti în legătură cu litigiile de natură sportivă cu F.R.R. sau cu un membru al acesteia, înainte de a epuiza toate instanţele de jurisdicţie sportivă. Ei trebuie să supună oricare din aceste litigii jurisdicţiei federaţiei sau Comisiei Naţionale de Disciplină Sportivă menţionată la art. 64 din prezentul statut.
(2) In legătură cu aplicarea alineatului precedent, membrii afiliaţi trebuie să introducă în statutele proprii o prevedere conform căreia atât ei, cât şi membrii lor nu se pot adresa instanţelor judecătoreşti în legătură cu litigiile sportive cu F.R.R. sau cu un alt membru afiliat înainte de a epuiza toate mijloacele de jurisdicţie sportivă pentru soluţionarea diferendelor respective. În acest sens, membrii afiliaţi trebuie să se supună jurisdicţiei federaţiei sau a Comisiei Naţionale de Disciplină Sportivă. In cadrul competenţelor sale, federaţia trebuie să supravegheze ca membrii afiliaţi şi membrii acestora să respecte această obligaţie şi să fie responsabili de consecinţele pe care le are nerespectarea ei.
(3) Membrii afiliaţi şi membrii acestora trebuie să respecte cu stricteţe deciziile luate de organele de jurisdicţie ale federaţiei, Biroul Federal sau Comisia Naţională de Disciplină Sportivă.
(4) Nerespectarea prevederilor alin.(1)-(3) de mai sus se sancţionează potrivit art. 71, alin. (1), lit. a) din prezentul statut.
(5) Pentru solutionarea litigiilor de alta natura decat cea disciplinara, membrii afiliati la Federatia Romana de Rugby se pot adresa autoritatilor si organismelor care desfasoara activitati de mediere şi de soluţionare prin arbitraj a litigiilor sportive si comerciale, in conditiile prevazute de Codul de Procedura Civila si de legile speciale în domeniu, recunoscute in cadrul Sistemului National de Educatie Fizica si Sport.
Membrii afiliati precum si membrii acestora sunt obligati sa respecte deciziile luate de catre organismele care desfasoara activitati de mediere şi de soluţionare prin arbitraj a litigiilor sportive si comerciale, recunoscute in cadrul Sistemului National de Educatie Fizica si Sport si cu care Federatia Romana de Rugby a incheiat relatii de parteneriat si colaborare, nerespectarea prevederilor de mai sus urmand sa fie sanctionata potrivit prevederilor prezentului Statut si a Regulamentelor date in aplicarea acestuia”.

CAPITOLUL XVI
RETRAGEREA DIN FEDERAŢIE, DIZOLVAREA, PIERDEREA CALITĂŢII DE MEMBRU
AFILIAT, SUSPENDAREA ŞI EXCLUDEREA MEMBRILOR AFILIAŢI

Articolul 68
(1) Un membru afiliat este de drept autorizat să se retragă din federaţie, dar numai în următoarele condiţii:
hotărârea de retragere din federaţie să fie aprobată, în prealabil, cu minimum 2/3 din voturile
adunării generale a membrului afiliat respectiv;
hotărârea de retragere să fie transmisă Biroului Federal, prin scrisoare recomandată, cu cel puţin
6 luni înainte de sfârşitul anului financiar (31 decembrie).
(2) Biroul Federal ia nota de hotararea de retragere si informează adunarea generală la proxima sa întrunire.
(3) O cerere de retragere nu poate fi acceptată decât dacă membrul afiliat respectiv s-a achitat de toate obligaţiile financiare faţă de federaţie şi ceilalţi membri ai acesteia.
(4) Un membru afiliat a cărui retragere a fost acceptată îşi pierde calitatea de membru al F.R.R. şi toate drepturile conferite de aceasta.

Articolul 69
(1) Dizolvarea unui membru afiliat se aprobă de către adunarea generală a acestuia, în conformitate cu prevederile statutului propriu.
(2) Membrul afiliat dizolvat are obligaţia să transmită Biroului Federal al F.R.R., prin scrisoare recomandată, hotărârea de dizolvare luată de adunarea generală a membrilor săi, în termen de maximum 15 zile de la adoptarea acesteia.
(3) Dacă un membru afiliat se dizolvă, el îşi pierde automat calitatea de membru al F.R.R.
(4) Biroul Federal va informa adunarea generală a F.R.R., la proxima sa întrunire, dizolvarea membrului afiliat respectiv.

Articolul 70
(1) Dacă un membru afiliat încalcă repetat statutul, regulamentele, hotărârile şi deciziile F.R.R., Biroul Federal poate să-i suspende drepturile, cu efect imediat.
Suspendarea nu poate dura decât cel mult până la proxima adunare generală, care poate hotărî prelungirea acesteia sau excluderea membrului respectiv din federaţie.
Nu intră în această prevedere cazul menţionat la art. 55, alin.(3) din prezentul statut.
(2) Un membru afiliat suspendat este privat de dreptul de vot în adunarea generală, până la ridicarea sancţiunii. De asemenea, membrii suspendaţi nu pot avea contacte privitoare la rugby cu alţi membrii ai F.R.R. sau cu federaţia.

Articolul 71
(1) Un membru afiliat poate fi exclus din federaţie pentru:
încălcarea gravă a statutului, regulamentelor, hotărârilor şi deciziilor federaţiei;
ultragii grave la adresa F.R.R. sau la adresa oricărui membru afiliat la federaţie;
neîndeplinirea obligaţiilor financiare faţă de federaţie;
pierderea calităţii de membru afiliat la F.R.R.
(2) Pentru motivele menţionate la alin. (1), Biroul Federal poate adopta măsura de excludere a membrului afiliat în cauză, pe care trebuie să o supună aprobării adunării generale a F.R.R.
(3) Excluderea unui membru afiliat al F.R.R. se pronunţă numai cu o majoritate de minimum 2/3 din voturile exprimate de delegaţii cu drept de vot prezenţi la adunarea generală respectivă.
(4) Un membru afiliat trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile financiare faţă de federaţie până la pierderea calităţii de membru.
(5) Membrii afiliaţi ai F.R.R., care îşi pierd această calitate, nu au nici un drept asupra patrimoniului social al Federaţiei Române de Rugby.

Articolul 72
(1) Pentru abateri grave, oficialii pot fi excluşi din activitatea rugbystică de către Biroul Federal al F.R.R.
(2) Excluderea unui oficial se poate pronunţa numai cu jumatate plus unu din voturilor tuturor membrilor Biroului Federal.

CAPITOLUL XVII
DIZOLVAREA FEDERAŢIEI ŞI LICHIDAREA PATRIMONIULUI

Articolul 73
(1) Dizolvarea Federaţiei Române de Rugby poate fi hotărâtă numai de adunarea generală convocată şi făcută cunoscută conform prevederilor prezentului statut.
(2) Hotărârea de dizolvare se adoptă cu 2/3 din totalul voturilor membrilor afiliaţi.
(3) O cerere de dizolvare nu poate fi admisă ca cerere de urgenţă sau ca cerere de modificare sau de completare a unei alte cereri.
(4) Odată cu hotărârea de dizolvare, trebuie luată o decizie privind folosirea patrimoniului, de asemenea cu votul a minimum 2/3 din totalul membrilor afiliaţi. Fără o asemenea decizie dizolvarea nu are efect.
(5) In situaţia dizolvării, patrimoniul nu poate fi împărţit, în nici un caz, între membrii F.R.R.
(6) Lichidarea patrimoniului se face potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, bunurile rămase fiind atribuite unei alte persoane juridice de drept privat autohtone cu scop identic sau asemănător sau, în lipsa acesteia, unei persoane juridice de drept public reprezentând în stat interesele servite de persoana juridică dizolvată.

CAPITOLUL XVIII
RELAŢIILE FEDERAŢIEI ROMÂNE DE RUGBY CU MINISTERUL TINERETULUI ŞI
SPORTULUI
Articolul 74
M.T.S. execută supravegherea şi controlul asupra activităţii F.R. Rugby potrivit reglementărilor Legii nr. 69/2000 şi a regulamentului de aplicare a acesteia.

CAPITOLUL XIX
DISPOZIŢII FINALE

Articolul 75
In desfăşurarea activităţii sale, Federaţia Română de Rugby colaborează cu Ministerul Tineretului şi Sportului, având obligaţia de a comunica acestuia orice modificări ale actului constitutiv şi statutului său, precum şi raportul de activitate pe anul precedent.

Articolul 76
Biroul Federal al F.R.R. decide în toate cazurile neprevăzute în prezentul statut, corespunzător dispoziţiilor în
materie ale WORLD RUGBY şi RUGBY EUROPE.
Dacă aceste dispoziţii sunt neîndestulătoare, Biroul Federal va decide pe baza aplicării principiilor de drept şi
ale echităţii.
Deciziile Biroului Federal sunt definitive.
Deciziile de natură legislativă nu devin operante decât după ce au fost aprobate de Adunarea Generală

Articolul 77
In prezentul statut, referirile la genul masculin trebuie înţelese ca făcând referinţă şi la genul feminin.

CAPITOLUL XX
INTRAREA IN VIGOARE A STATUTULUI

Articolul 78
(1) Prezentul statut a fost adoptat de adunarea generală a F.R.R. din data de 29 aprilie 2014, desfăşurată la Bucureşti.
(2) Adunarea Generală deleagă împuterniciţii federaţiei (preşedinte, secretar general şi trezorier) să întreprindă demersurile necesare, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.26/2000, completata cu prevederile Legii nr. 246/2005 cu privire la asociaţii şi fundaţii, Regulamentului privind organizarea Registrului asociaţiilor şi fundaţiilor, Registrului federaţiilor şi Registrului naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial aprobat prin Ordinul ministrului de stat, ministrul justiţiei nr.954/B/C/2000, Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000 şi Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor acesteia aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 884/2001, pentru:
solicitarea verificării disponibilităţii denumirii actuale – “Federaţia Română de Rugby” – la direcţia de
specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei şi rezervarea acesteia în baza “Dovezii disponibilităţii denumirii” eliberată de minister;
obţinerea de la Ministerul Tineretului şi Sportului a avizelor necesare în cadrul procedurii de reorganizare
a Federaţiei Române de Rugby potrivit dispoziţiilor Legii nr.69/2000 şi prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr.26/2000;
certificarea prin act emis de Ministerul Tineretului şi Sportului că, în conformitate cu Legea nr.69/2000,
Federaţia Română de Rugby este recunoscută ca fiind de utilitate publică;
înscrierea în “Registrul federaţiilor” înfiinţat la tribunalul în a cărei circumscripţie este sediul F.R.R. şi, pe
această bază, înregistrarea în evidenţa fiscală a organului financiar în a cărui rază teritorială se află sediul federaţiei;
înscrierea federaţiei în “Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial” ţinut de
Ministerul Justiţiei;
înscrierea F.R.R. în “Registrul sportiv” ţinut de Ministerul Tineretului şi Sportului şi, urmare a
înregistrării, atribuirea “Numărului de identificare” şi “Certificatului de identitate sportivă” în baza căruia Federaţia Română de Rugby este recunoscută ca structură sportivă.

Articolul 79
Federatia se obliga sa respecte dispozitiile:
Legii nr. 227/2006 privind prevenirea si combaterea dopajului in sport, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 518 din 15 iunie 2006.
Legii nr. 551/2004 privind organizarea si functionarea Comisiei Nationale de Disciplina Sportiva, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1161 din 08 decembrie 2004.
Legii nr. 4/2008 privind prevenirea si combaterea violentei cu ocazia competitiilor si a jocurilor sportive, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 24 din 11 ianuarie 2008., cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 80
Federatia Romana de Rugby se obliga sa lupte impotriva oricarui gen de discriminare pe criterii: politice, convingeri religioase, rasa, etnice, de sex, orientare sexuala, stare materiala, origine sociala sau de orice alte criterii.

Articolul 81
Prezentul Statut intra in vigoare cu data de 23 august 2016.

1,912 total views, no views today