Alexandru Penciu, in vremurile de glorie

Unul dintre cei mai reprezentativi jucatori ai frunzei de stejar, Alexandru Penciu, implineste astazi 78 de ani.

FRR ii ureaza un calduros La multi ani si multa sanatate.

Penciu a jucat intr-o perioada de glorie a rugby-ului romanesc si a fost unul dintre cei mai buni fundasi din lume.
S-a nascut in Bucuresti la 1 Noiembrie 1932. Primul meci de rugby l-a sustinut in 1946, la clubul Petrolul Bucuresti. Au urmat trei ani la PTT. Din 1952 s-a transferat la Steaua (CCA), cu care a obtinut cinci titluri de campion si noua Cupe.
La echipa nationala a fost convocat de 37 de ori, intre anii 1953 – 1967. Numarul selectiilor putea fi mult mai mare dar in acea perioada meciurile internationale nu erau foarte multe ca numar.

In anul 1955 Romania a efectuat un turneu in Marea Britanie, unde a sustinut meciuri contra puternicelor echipe de club Swansea (victorie cu 19-3), Cardiff (infrangere 3 – 6) si Harlequins (egal 9-9).
Alexandru Penciu isi aminteste cu emotie ca in meciul cu Cardiff, disputat pe stadionul Arms Park, in fata a peste 70.000 de spectatori a fost ovationat momente bune la sfarsitul partidei. Mai mult spectatorii au intrat pe gazon si i-au cerut jucatoruluui roman echipamentul. „Am ramas doar cu ghetele”, rememoreaza domnul Penciu.
Jocul foarte bun facut de fundasul roman i-a impresionat pe scrupulosii jurnalisti britanici care l-au numit Alexandru cel Mare (Alexander the Great) si l-au comparat cu Bob Scott, unul dintre cei mai valorosi fundasi ai Noii Zeelande.
Pentru Alexandru Penciu sunt extrem de importante si meciurile cu Franta. A facut parte din generatia care a reusit o serie de patru meciuri fara infrangere in fata cocosilor galici.

Citeste mai multe despre Alexandru Penciu aici .

In 1955 se naste Alexandru cel Mare
In anul 1955 Romania a efectuat un turneu in Marea Britanie, unde a sustinut meciuri contra puternicelor echipe de club Swansea (victorie cu 19-3), Cardiff (infrangere 3 – 6) si Harlequins (egal 9-9).
Alexandru Penciu isi aminteste cu emotie ca in meciul cu Cardiff, disputat pe stadionul Arms Park, in fata a peste 70.000 de spectatori a fost ovationat momente bune la sfarsitul partidei. Mai mult spectatorii au intrat pe gazon si i-au cerut jucatoruluui roman echipamentul. „Am ramas doar cu ghetele”, rememoreaza domnul Penciu.
Jocul foarte bun facut de fundasul roman i-a impresionat pe scrupulosii jurnalisti britanici care l-au numit Alexandru cel Mare (Alexander the Great) si l-au comparat cu Bob Scott, unul dintre cei mai valorosi fundasi ai Noii Zeelande.
Pentru Alexandru Penciu sunt extrem de importante si meciurile cu Franta. A facut parte din generatia care a reusit o serie de patru meciuri fara infrangere in fata cocosilor galici.
In victoria din 1960, de la Bucuresti, scor 11-5, Penciu a marcat opt puncte pentru romani. Doua drop-goluri, care putem spune ca erau specialitate casei, si o transformare.
In 1961 Romania a jucat cu Franta in deplasare la Bayonne. Fundasul roman a marcat dintr-o transformare. Ceea ce nu stiu multi este faptul ca Alexandru Penciu a reusit in acel meci o tusa de aproape 70 de metri. Record neegalat pe acel stadion pana astazi.
Si in 1962 romanii i-au infrant pe cocosi cu 3-0. Penciu a reusit atunci sa transforme o lovitura de pedeapsa.
In 1963 stejarii au facut egal cu Franta (6-6) la Toulouse, cu un drop gol marcat de Alexandru cel Mare.

Drop golul – specialitatea casei
Alexandru Penciu a marcat multe puncte din lovituri de picior cazute (drop gol).
In 1964 intr-o finala de campionat cu Grivita, Penciu a reusit sa marcheze pentru Steaua un drop gol de la 55 de metri. Ceea ce face aceasta reusita foarte spectaculoasa sunt conditiile meteo total potrivnice unui asemenea procedeu. Penciu a sutat mingea mult lateral contra vantului balonul trecand, in final, printe cele doua bare ale butului. Steaua a castigat atunci meciul cu 6-0 si a devenit campioana.

Primul mare stranier
Intre 1969-1973 a jucat si antrenat la Rovigo in Italia, devenind primul mare jucator roman care evolua in afara granitelor tarii.
Din 1974 esta stabilit in Italia, unde a antrenat mai multe echipe de club. Munca sa la echipele de club a fost incununata prin selectarea mai multor jucator antrenati de domnia sa la echipele nationale ale Italiei (seniori si juniori).
In prezent nu mai antreneaza. Face doar tehnica individuala cu jucatorii clubului din orasul Belluno.
Anul acesta la Johannesburg, in Africa de Sud, Alexandru Penciu a avut marea surpriza de a gasi la clubul Wanderers o fotografie de-a sa. Era expusa in Hall of Fame.

Alexandru Penciu este o figura emblematica a rugby-ului mondial pentru jocul sau spectaculos. A fost primul fundas care s-a intercalat la actiunile ofensive ale liniei de treisferturi. Numele sau este cunoscut in intreaga lume.
Din 1962 este maestru emerit al sportului. De-a lungul timpului i-au fost conferite diverse medalii si diplome. Dintre acestea reamintim „Ordinul Muncii” clasa III-a si „Steaua Republicii”.

Luna aceasta Alexandru Penciu a fost premiat in cadrul Galei Rugbyului Romanesc. Federatia Romana de Rugby i-a oferit o diploma PENTRU CONTRIBUTIA DEOSEBITA ADUSA RUGBYULUI ROMANESC.

In varsta de 12 ani (este nascut pe 31 mai 1997), bucuresteanul a reusit lovitura perfecta, una care i-a adus drept premiu un tricou al nationalei.
In plus, el a primit un balon oval cu autograf din partea lui Alexandru Penciu, fostul mare fundas al echipei Romaniei din anii ‘50.
„Nu-l cunosteam, insa am fost fascinat de dumnealui. Mi-a aratat cum se asaza balonul pe suport. Mi-a spus ca daca il pun inclinat il pot lovi mai bine. M-am bucurat foarte tare ca am reusit”, ne-a declarat Octavian, cel despre care Daniel Neaga, un alt mare international de rugby, spune ca “este serios, pasionat de ceea ce face”.

„Rugby-ul ii face oameni puternici”
Mama tanarului, Aura Iosif, vorbeste cu insufletire despre pasiunea copiilor ei. Octavian are un frate mai mare, Alexandru, care este si el rugbyst. „Nu va este teama ca s-ar putea lovi?”, iata intrebarea care ii framanta pe multi parinti cand aud de sportul cu balonul oval. Raspunsul doamnei Iosif este dezarmant: “Nu, pentru ca rugby-ul ii ajuta sa-si dovedeasca barbatia, sa devina oameni puternici. Eu sunt o mama care agreeaza ideea de sport. Am practicat si eu handbalul. In plus, lor le place foarte mult acest sport”.
Micile probleme nu lipsesc insa. Alexandru, de pilda, si-a scos ghipsul zilele trecute. “A avut o fractura de peroneu. In noiembrie, la un meci, a tinut sa duca balonul intre buturi. Un adversar a vrut sa-l placheze. El s-a aruncat si celalalt a cazut peste el. Nu am fost la meci atunci. Eram la serviciu. M-a sunat antrenorul Neaga, care nu stia cum sa-mi spuna ca
Alexandru are piciorul rupt”, povesteste amuzata mama celor doi. Iar baiatul cel mic o completeaza: “E baiat mare! A suportat bine totul. Este ambitios.Nu se da batut usor”.
Ca orice tanar, Octavian asculta muzica, se uita la filme si petrece ceva timp si in fata computerului. Nu foarte mult insa, pentru ca pentru el tot rugby-ul este cel mai frumos.
Octavian nu neglijeaza nici scoala, materiile sale preferate fiind fizica si biologia. La rugby a ajuns dintr-o intamplare, in aprilie 2008. “L-a vazut un doctor. Mi-a spus sa merg cu el la rugby. Inainte facuse arte martiale. Apoi l-a urmat si fratele lui”, ne-a lamurit doamna Aura Iosif.
Octavian si Alexandru au mers la rugby in urma cu aproape doi ani. Si au ramas, ceea ce inseamna ca le-a placut.

Sursa: Marian Burlacu – Adevarul.