Wednesday 17th July 2019,
Federatia Romana de Rugby

Un antrenor roman preda rugby in Zambia

22 iulie 2013 INTERNATIONAL
Nicolae Ungureanu.

Nicolae Ungureanu.

Nicolae Ungureanu a ajuns prin programul celor de la Tag Rugby Trust sa predea rugbyul tocmai in Zambia.

Va prezentam pe larg experientele acestuia, fix asa cum el ni le-a povestit:

Am avut sansa si onoarea de a fi invitat sa particip in calitate de antrenor voluntar la turul jubiliar (al 50-lea tur) organizat de catre Tag Rugby Trust.

Zambia este o tara aflata in partea de sud a Africii, cu o suprafata cat a Marii Britanii si Frantei la un loc si o populatie de aproximativ 12 milioane de locuitori, cu capitala in Lusaka.
In Zambia exista peste 73 de etnii. Gruparile etnice majore sunt Bemba in Nord, Tonga in Sud si Lozi in Vest. Sunt 7 limbi oficiale, iar Engleza este limba guvernamentala. Moneda nationala este kwacha cu echivalentul a 1 euro= 7 kwacha.

In perioada 4 Iulie – 19 Iuie am participat cu un numar de 85 de voluntari din Anglia, la cel mai mare tur organizat de catre TRT. Traditia permite voluntarilor participanti la turneu sa arboreze steagul national la marginea terenului de joc. Fiecare membru al acestui tur a avut propriul motiv pentru care s-a alaturat echipei, dar fiecare a incercat sa-si aduca suportul si angajamentul pentru a ajuta cat mai mult copii si a da celor de acolo sprijinul de care au nevoie. Ne trezeam in fiecare zi la ora 6 a.m si ne intorceam in campus in jurul orei 4.30 p.m. Acest tur si-a propus si a reusit urmatoarele:

Sa promoveze si sa dezvolte tag rugby-ul in zonele urbane si rurale ale Zambiei.

Toti membrii participanti sa aiba parte de o experienta nemaintalnita si oportunitatea de a cunoaste traditiile locale si oamenii care traiesc in acele zone.

Sa aduca copiilor din scolile primare, oportunitatea de a invata sa joace rugby tag si sa participe la un turneu de rugby la finalul turului

Sa implice comunitatea, profesorii si voluntarii locali in rugby in vederea dezvoltarii rugby-ului tag, a rugby-ului prin contact si dupa terminarea turului TRT

Sa pregateasca voluntari locali pentru trecerea de la tag rugby la rugby contact.

Sa ajute comunitatea locala si in special scolile din regiune (am vopsit, curatat, reparat, am donat uniforme scolare, echipament sportiv)

Am lucrat in conditii deosebite, am cunoscut oameni fantastici, copii cu calitati incredibile pentru jocul de rugby. Voluntarii locali, tineri care joaca rugby de placere, au lucrat cot la cot cu noi de dimineata pana seara incercand ca intr-un interval scurt de timp sa invete peste 300 de copii tainele rugby-ului non-contact.

Sunt foarte multe de spus despre o tara in care saracia si problemele nu au reusit sa stearga zambetul de pe fata oamenilor si a copiiilor. Daca vreti sa intelegeti ce inseamna sa traiesti in Africa, va pot spune ca in perioada in care am fost eu era iarna, ziua era soare, cer senin si o temperature de 28 de grade Celsius, iar noaptea termometrul cobora undeva in jur de 10 grade Celsius. Soarele apunea la ora 6 a.m. si rasarea la 6 p.m. Dupa lasarea intunericului erau putini cei care se incumeteau sa mai iasa din casa.

Pentru a veni la scoala, copiii mergeau chiar si 5-6 km pe jos. Copiii sunt aceasi peste tot, sunt minunati si le place sa se joace, dar acolo am vazut copii care foloseau jucarii confectionate din sticle de plastic, mingi din carpe acoperite cu scotch si cauciucuri de masina folosite pe post de cerc. Cred ca trebuie sa le oferim copiiilor nostrii mai multa dragoste, mai multe cunostinte despre viata, despre lumea in care traim si mai putini bani. Sa-i invatam sa iubeasca oamenii, viata, sa-i invatam sa zambeasca, sa daruiasca si mai ales sa-i invatam sa fie mai buni.

Acest tur a avut urmatoarele „borne” de reper: peste 1500 de km. parcursi in 15 zile, peste 500 de copii au facut cunostinta cu mingea de rugby, peste 300 de copii implicati in antrenamente si turnee, 300 de taguri, 280 de tricouri de joc, 150 litri de apa pe zi, 100 baloane de rugby, 85 de voluntari din Anglia, 30 de lideri-voluntari locali, 28 de echipe participante, 10 scoli implicate in proiect, 2 zile de turneu in doua locatii diferite, 1 voluntar din Romania si o mare realizare……zambetul de pe fata copiilor.

Primul turneu a avut loc la Naboe si a avut la start 12 echipe din urmatoarele regiuni: Kasaka; Mushuto; Nakatete; Nangongue; Solabani; Kansenje.

Finala s-a desfasurat intre Kasaka A si Nangongwe B si a fost castigata de catre echipa din Kasaka cu scorul de 5-0. A fost o bucurie pentru mine, scoala din Kasaka a fost una dintre echipele antrenate de mine pe terenul din Kafue.

Al doilea turneu a avut loc la Monkolo si a avut la start 16 echipe din urmatoarele regiuni: Kasaka; Zocs; Monkolo; Joseph Linda; Nangongue; Divine, Lusaka RFC.

Finala s-a desfasurat intre Divine si Zocs si a fost castigata de catre echipa din Divine cu scorul de 15-5.
La finalul turneului, am jucat un meci de rugby tag intre echipa voluntarilor din Europa cu echipa voluntarilor din Africa, partida terminandu-se cu scorul de 0-0.

Sunt multe de spus despre Africa si in special despre Zambia, unde speranta de viata nu trece de 40 de ani si unde frumusetea peisajului intra in contrast cu duritatea vietii, unde zambetul de pe fata copiilor intra in contrast cu hainele cu care sunt imbracati, unde cerul de un albastru uimitor intra in contrast cu casele de doi metri lungime din chirpici si cu acoperis din trestie.

Intr-o tara in care toata lumea te saluta cu „Boss” sau „Papa”, nu te simti deloc BOSS, te simti umil si nu intelegi cum atat de departe de tara ta, te simti atat de aproape de acesti oamenii minunati, care traiesc cu intensitate o viata reala si dura, pe care noi o irosim de multe ori in fata televizorului.

Prof. dr. Nicolae Ungureanu Antrenor rugby

3,186 total views, 3 views today

Ti-a placut acest articol? Distribuie-l!

1 Comment

Leave A Response