Saturday 21st July 2018,
Federatia Romana de Rugby

Lectia de istorie: Romania la Cupa Mondiala. Episodul 7: 2011

Lectia de istorie: Romania la Cupa Mondiala. Episodul 7: 2011.

In 1987 Romania a fost una din cele 16 natiuni invitate sa ia parte la prima Cupa Mondiala, organizata in comun de Noua Zeelanda si Australia, o recunoastere a valorii rugbiului romanesc, daca ne gindim ca echipe ca Samoa de Vest si Uniunea Sovietica nu fusesera invitate. La prima editie, Stejarii au obtinut o singura victorie, cu Zimbabwe, 21-20 si au pierdut cu Franta, 55-12 si cu Scotia 55-28. La editia a doua, in 1991, Stejarii au obtinut tot o victorie, cu Fiji, 17-15 si au pierdut cu Franta, 30-3 si Canada, 19-11. La editia a treia, din 1995, Romania a pierdut toate cele trei meciuri disputate in Grupa A, 34-3, cu Canada, 21-8 cu Africa de Sud si 42-3 cu Australia. In 1999, Romania castiga cu SUA, 27-25 si pierdea 57-9 cu Australia si 44-14 cu Irlanda, ca in 2003 sa invinga Namibia cu 37-7 si sa piarda cu Irlanda, 45-17, cu Australia 90-8 si cu Argentina, 50-3. La editia din 2007, Romania obtinea o singura victorie, cu Portugalia, 14-10 si suferea trei infrangeri, 24-18 cu Italia, 42-0 cu Scotia si 85-8 cu Noua Zeelanda.

RWC 2011

Dupa Cupa Mondiala din 2007, se renunta, cel putin pentru o vreme la antrenorii straini, oferindu-i-se lui Marin Mot rolul de antrenor principal, cu Mircea Paraschiv, revenit la nationala pentru a treia oara, ca director tehnic, si cu Alexandru Marin antrenor second.

Organizarea turneului Cupei Mondiale din 2011 a revenit Noii Zeelande, o destinatie atractiva pentru orice iubitor de rugby – un vis care era cit pe-aci sa se transforme intr-un cosmar. Echipa Paraschiv, Mot si Marin a continuat sa lucreze pina la inceputul lui 2008, cind Federatia a decis sa-l angajeze pe neo zeelandezul, Ellis Meachen ca antrenor principal, cu Steve Macdowall, fostul pilier campion mondial cu Noua Zeelanda in 1987, pe postul de antrenor cu pregatirea fizica.

Meechen, un fost taloner la echipa din Wellington, facuse o buna impresie la Cupa Mondiala din 2007 din Franta ca antrenor al echipei din Tonga. El a contiunuat sa conlucreze cu Mot, Marin si Paraschiv pana la sfarsitul sezonului 2007-2008, care s-a incheiat cu un turneu profund nesatisfacator in Emisfera de Sud, cu meciuri in Noua Zeelanda, Samoa si Fiji.

Relatiile lui Meachen cu echipa sa tehnica s-au deteriorat destul de repede, bariera de limba nu a fost rezolvata satisfacator, iar infrangerile in fara Rusiei si Georgiei, care periclitau calificarea la Cupa Mondiala 2011 au facut ca Federatia sa-i rezilieze contractul. Un grup de antrenori constituit de urgenta care l-a inclus pe Alexandru Achim, Marin Mot si Cristian Haldan a pregatit echipa pentru meciul cu Portugalia de pe 21 martie 2009, dar dupa infrangerea la un punct diferenta 22-21, intregul edificiu de pregatire pentru Cupa Mondiala s-a prabusit.

La Cupa Natiunilor IRB din vara lui 2009 isi incepea cariera cea de a patra echipa de antrenori dupa 2007, in frunte cu Serge Lairle, fost pilier si antrenor de inaintare al clubului Stade Toulousain, si cu Robert Antonin ca Manager General, si Steve Macdowall, antrenor de pregatire fizica, Oliveir Nier si Romeo Gontineac, ca antrenori secunzi. Ei au girat pregatirile si perioada de Turneu ale Cupei IRB din 2009, cind Romania dupa un meci bun in compania Frantei ‘A’ (meci pierdut 20-16), reuseste sa invinga Georgia (22-10) la Bucuresti si Portugalia (20-9) la Lisabona in Cupa Europei, reusind astfel sa termine competitia pe locul trei (dupa Georgia si Rusia calificate deja) lucru care asigura accesul la recalificarile pentru Cupa Mondiala (Repechage).

Negocierile cu Lairle esueaza, si acesta se reintoarce in Franta, lucru care face ca frinele echipei nationale sa fie luate de Romeo Gontineac ca antrenor principal, cu Robert Antonin ca manager tehnic, a cincea echipa de antrenori de la Cupa Mondiala din 2007.

Cu Gontineac si Antonin, si impulsionata fara doar si poate de pasiunea extraordinara a Presedintelui FRR Alin Petrache, Romania reuseste sa cistige turneul de recalificare (Repechage) (victorii cu Ucraina, in deplasare 33-3 si acasa 61-7), cu Tunisia 55-13, si cu Uruguay-ul (meci nul 21-21 la Montevideo, si victorie 39-12 la Bucuresti) calificindu-se la Cupa Mondiala din 2011 si mentinind astfel o prezenta neintrerupta la turneul final al Cupei Mondiale, de la editia inaugurala din 1987.

Meciurile din Cupa IRB din 2011 au aratat ca Romania nu era inca gata pentru o competitie de nivelul Cupei Mondiale, desi echipa facuse un progres considerabil. Stejarii s-au chinuit sa infranga Namibia, 13-11, dupa un meci submediocru, si au pierdut celelate doua meciuri, 27-23 in fata Selectionatei Provinciale SA Kings si 37-13 in fata Jaguarilor Argentinieni.

Apararea a ramas “calciiul lui Achile” asa cum avea sa se dovedeasca pe 10 septembrie la Invercargill in meciul cu Scotia. Din nou romanii au dovedit ca au resurse si ca sunt capabili intr-un anumit context sa castige primul meci, cu conditia sa nu fac greseli de aparare si sa se poata concentra pe durata celor 80 de minute de joc. Conducand cu trei puncte, 24-21, cu circa 10 minute inaintea de final, o lovitura de pedeapsa si doua incercari scotiene au transformat tabela de marcaj in 24-34 in favoarea Scotiei.

Dupa dezamagirea din primul meci au urmat trei infrangeri, doua asteptate, cu Argentina, 43-8 si Anglia, 67-3 si una nedorita si mai dureroasa decat celelalte doua, cu Georgia 25-9. Era pentru a doua oara in istorie, dupa editia din 1995, cand Romania se intorcea de la o Cupa Mondiala cu mana goala.

Foto: Martin Seras Lima

Chris Thau

 

 

3,261 total views, no views today

Ti-a placut acest articol? Distribuie-l!

1 Comment

Leave A Response