Wednesday 03rd June 2020,
Federatia Romana de Rugby

Cupa Mondiala 2015: Din basmele popoarelor Asiei: Japonia!

Cupa Mondiala 2015: Din basmele popoarelor Asiei: Japonia!

Am imprumutat titlul de mai sus dintr-o carte de basme ce mi-a incantat copilaria. Acum, Japonia si The Brave Blossoms sunt autorii basmului incantator al acestei editii a Cupei Mondiale.

Japonia – Samoa 26-5 (20-0)

In ultimii ani, un meci Japonia-Samoa a fost considerat ca facand parte din categoria derby-urilor natiunilor din Tier Two, cel de-al doilea esalon valoric al ierarhiei mondiale. Nu exista, deci, niciun motiv ca acest meci sa fie considerat altfel decat un derby.

In plus, meciul de la Milton Keynes avea so o miza ridicata avand in vedere ca o victorie sporea in mod considerabil sansele castigatoarei de a obtine calificarea automata la editia Cupei Mondiale din 2019.

Asadar, partida de pe Stadionul MK avea un caracter decisiv pentru ambele formatii.

Toate previziunile au fost date, insa, peste cap, deoarece pe teren a existat o singura echipa: Japonia.

Mai presus de orice, acest meci a constituit un exemplu stralucit al superioritatii jocului organizat, eficient, riguros asupra jocului bazat pe calitati naturale deosebite si forta fizica.

In acest meci, structura a invins instinctul; organizarea colectiva a invins talentul individualitatilor.

The Brave Blossoms alcatuiesc o echipa harnica, muncitoare, disciplinata, capabila sa execute cu rigurozitate planul de joc.

Japonia a dominat net toate aspectele partidei, impunandu-se cu autoritate in fazele fixe si in joc deschis, in timp ce Samoa a fost de nerecunoscut, practicand un joc absolut fara niciun simt tactic, confuz, indisciplinat si fara orizont.

Alessana Tuilagi si colegii sai au cautat si au sperat sa „sparga” defensiva japoneza prin actiuni individuale, reusind doar o singura data, prin centrul Paul Perez, in minutul 64.

In rest, meciul a fost un spectacol pus in scena de antrenorii si jucatorii japonezi.

Jocul niponilor a constituit o superba demonstratie de organizare, meticulozitate, rigoare si acuratete, demonstratie care a anihilat complet forta bruta a „razboinicilor” din insulele Pacificului.

Ei au marcat doua eseuri, unul de penalizare si unul prin aripa Akihiro Yamada, in timp ce fundasul Ayumu Goromaru a marcat 16 puncte

Marea diferenta dintre echipa Japoniei de acum cativa ani si cea de astazi s-a inregistrat la nivelul gramezii. Un progres absolut spectaculos!

Eddie Jones a construit, impreuna cu fostul taloneur francez Marc Dal Maso si fostul capitan al Angliei, Steve Borthwick, o gramada foarte puternica.

Trecute sunt vremurile in care niponii erau dominati in gramezile ordonate; acum ei sunt cei care domina.

In meciul de la Milton Keynes, linia intai Inagaki-Shorie-Hatakeyama a avut o evolutie excelenta, afisand o superioritate neta asupra adversarei sale directe.

Gramada, in general, si pilierii, in particular, compenseaza un eventual dezavantaj in privinta gabaritului prin sincronizare si tehnica individuala.

Keita Inagaki (1,83m 115 Kg) si Kensuke Hatakeyama (1,78m, 115 Kg) nu impresioneaza prin gabarit, dar sunt doi pilieri „de fier” care poseda o tehnica ireprosabila a postului.

Japonezii au etalat un joc deschis, rapid, fluid, coerent, gratie caruia au exercitat o presiune constanta asupra defensivei adverse.

Cateva din atacurile prin invaluire lansate pe linia de treisferturi mi-au amintit de stilul ofensiv, combinativ al irlandezilor, folosit de acestia in meciul cu echipa noastra.

Ceea ce a fost remarcabil in desfasurarea actiunilor ofensive a fost eficientaatacurilor in valuri. De fiecare data cand atacau, japonezii realizau ceva util: fie castigau teren, fie gaseau culoare libere de patrundere, fie obtineau lovituri de pedeapsa.

Tocmai aceasta eficienta ofensiva a fost, dupa paraerea mea, factorul decisiv in acest meci, punand mereu in mare dificultate defensiva adeversa.

Samoa a constituit o profunda dezamagire, parand o echipa fara busola, fara directie.

Cele trei cartonase galbene au influentat, fara indoiala, evolutia lor, dar nu aceasta a fost cauza infrangerii.

Tuilagi et co. au fost dominati copios si au fost incapabili sa reactioneze in fata jocului complet al japonezilor. Evolutia slaba din acest meci este surprinzatoare si greu de explicat.

Samoa a fost invinsa de o echipa care a fost superioara din toate punctele de vedere.

Saltul valoric al Japoniei merita evidentiat si laudat, din plin.

Dintr-o echipa care pana la aceasta editie a Cupei Mondiale obtinuse doar o singura victorie – cu Zimbabwe in 1991 – selectionata nipona s-a transformat intr-o echipa solida, care a invins Africa de Sud si Samoa.

Japonia scrie, deja, una dintre cele mai frumoase povesti ale Cupei Mondiale.

Si tocmai de asemenea povesti are nevoie rugby-ul din zilele noastre!

Eugen Cionga (Toronto)

FOTO: japantoday.com

1,580 total views, 2 views today

Ti-a placut acest articol? Distribuie-l!

Leave A Response