Thursday 24th May 2018,
Federatia Romana de Rugby

XV concluzii dupa participarea Stejarilor la RWC 2015: Jocul cu piciorul a fost bine folosit in fata Canadei si Italiei (VII)

27 octombrie 2015 #RWC2015

In urma cu decenii, la mijlocul secolului trecut, echipa de rugby a Romaniei era cunoscuta si prin jocul ei cu piciorul. Mai precis prin faptul ca avea jucatori ce reuseau sa prinda margini foarte departe de terenul nostru. La editia din acest an a Cupei Mondiale, Catalin Fercu, Florin Vlaicu si ceilalti executanti ai suturilor tactice au fost superiori adversarilor la acest capitol in partidele cu Canada (17-15) si cu Italia (22-32). Ceea ce a influentat, in cele din urma, si rezultatului final.  

Jocul cu piciorul este important fiindca, pe langa faptul ca da posibilitatea jucatorilor echipei care il foloseste sa-si traga putin sufletul, dar mai ales sa se reorganizeze, poate pune pe picior gresit si echipa adversa – Franta, de pilda, in semifinala Cupei Mondiale cu Noua Zeelanda, din 1999, l-a folosit inteligent, sutand baloane in spatele lui Jonah Lomu (acesta, fiind masiv, era nevoit sa se intoarca cu fata spre buturile sale, sa culeaga balonul, ceea ce nu a reusit sa faca mereu cu aceeasi rapiditate cu care avansa spre terenul advers; din cate spuneau Skrela si Villepreux, aceea a fost una dintre cheile meciului de atunci).

Cum spuneam si in intro-ul acestui episod al analizei mele, in partidele cu Canada si cu Italia, Stejarii au castigat mai multi metri prin loviturile cu piciorul decat adversarii lor. Nici in disputele cu Franta, mai ales, si cu Irlanda, echipa Romaniei n-a fost inferioara la acest capitol.

Iata cum se prezinta datele statistice in privinta jocului cu piciorul in cele patru meciuri disputate de Romania:
21 lovituri / 460 m castigati in meciul cu Franta (Franta a avut 19 lovituri si 479 metri castigati)
32 lovituri / 337 m castigati in partida cu Irlanda (Irlanda a avut 36 lovituri si 393 metri castigati)
29 lovituri / 512 m castigati in partida cu Canada (Canada a avut 28 lovituri si 450 metri castigati)
37 lovituri / 417 m castigati in partida cu Italia (Italia a avut 36 lovituri si 400 metri castigati)

In ceea ce priveste meciul cu Italia, as vrea sa mai amintesc faptul ca, indeosebi pe final, cand echipa Romaniei a dominat cu autoritate, componentii ei au folosit inteligent loviturile cu piciorul. L-am vazut, de pilda, pe pilierul Mihaita Lazar sutand in balon intr-un moment in care, daca ar fi ramasat balonul, ar fi fost blocat de adversari. A fost o executie deosebita pentru un jucator de linia intai, unul care a acumulat multa experienta jucand in Franta, la Castres Olympique, echipa cu care a si cucerit titlul de campion. De asemenea, Adrian Apostol a folosit sutul tactic, de pe aripa, intr-un alt moment al jocului, unul in care risca sa fie scos in afara terenului – balonul sutat de el, atunci, a ajuns in fata buturilor italiene, fiind recuperat de ai nostri datorita faptului ca Fercu si Kinikinilau, cei mai expansivi jucatori romani la aceasta Cupa Mondiala (ei au parcurs cei mai multi metri dintre toti), au venit in presing. Iata doua exemple care arata ca Stejarii stiu sa loveasca si cu piciorul foarte bine, tactic si nu neaparat in margine.

Nici marile natiuni nu s-au sfiit sa folosească jocul cu piciorul, indeosebi atunci cand adversarele au fost de acelasi calibru. Numai daca ne referim la semifinale si observam o situatie interesanta. Cunoscuta pentru jocul ei la mana, Noua Zeelanda a sutat de 47 de ori in balon, castigand 370 de metri in meciul cu Africa de Sud (20-18). Springboks, in schimb, desi au avut mai putine lovituri de picior (40) au castigat mai multi metri (472 m) decat rivala sa istorica. Poate si pentru ca ai ei jucatori utilizeaza mai des acest procedeu decat neozeelandezii. Si in semifinala Australia – Argentina, cele doua formatii au folosit de 38 de ori, fiecare, loviturile cu piciorul. ”Cangurii” au castigat prin ele 555 de metri, in timp ce sud-americanii au avut cu peste o suta mai putini (449 m).

Ciudat sau nu, desi s-a impus cu 62-13, All Blacks au folosit loviturile tactice de picior, mai mult decat de obicei, si in sfertul de finala cu Franta; au avut 39 de executii si 432 metri castigati (”cocosii” au sutat de 28 de ori, castigand astfel 333 metri). Prin comparatie, in meciul cu Namibia din grupe, Noua Zeelanda a avut ”doar” 25 de lovituri cu piciorul, dar numarul metrilor castigati astfel este putin sub cel din disputa cu Franta (415 m) – si presiunea adversarilor asupra executantului a fost mai mica.

La neozeelandezi, dar si la alte echipe (Irlanda, Tara Galilor), am vazut folosite si ”lumanarile”, acele suturi inalte urmate de o avansare rapida, respectiv de punerea sub presiune a prinzatorului advers. Acest procedeu tehnic, folosit si de Romania in urma cu decenii (inteleptii rugby-ului nostru le spuneau ”sandele” de la  cuvantul francez ”chandelle”, care inseamna lumanare), a fost uzitat foarte mult la editia din 1999 a Rugby World Cup, una care a adus triumful Australiei, o formatie care a promovat un stil de aparare imprumutat din rugby league (rugby-ul in 13, varianta in care aceeasi latura de teren este aparata de un dispozitiv cu doi jucatori in minus fata de varianta in XV). Imi amintesc ca dupa acea editie, Robert Antonin a tinut un curs la Paris, in cadrul FIRA, in care a subliniat tocmai rolul ”lumanarilor” atunci cand o echipa nu poate depasi apararea adversa.

In concluzie, jocul cu piciorul s-a dovedit la fel de util si la aceasta editie a Rugby World Cup. Si cu siguranta ca el va fi folosit in continuare in meciuri si la nivel international. Tocmai de aceea, componentii echipelor noastre de juniori trebuie sa-l exerseze, iar apoi sa-l foloseasca eficient in meciuri. Si nu ma refer doar la cei care formeaza linia de treisferturi, ci si la inaintasi – l-am vazut, tot prin anii 90, pe talonerul irlandez Keith Wood trimitand lovituri cu piciorul (a reusit sa inscrie chiar si din dropgol, in meciuri internationale).

Marian Burlacu
(va urma)  

1,582 total views, no views today

Ti-a placut acest articol? Distribuie-l!

1 Comment

Leave A Response