Friday 23rd August 2019,
Federatia Romana de Rugby

XV concluzii dupa participarea Stejarilor la RWC 2015: Dropgolul este un procedeu tehnic pe cale de disparitie? (IX)

30 octombrie 2015 INTERN

La aceasta editie a Cupei Mondiale, echipa Romaniei n-a marcat niciun punct din dropgol. De altfel, la meciurile disputate in Anglia doar cinci jucatori au folosit cu succes acest procedeu tehnic. Ceea ce i-a facut pe specialistii sportului cu balonul oval sa se intrebe daca dropgolul este pe cale de disparitie… In semifinala cu Africa de Sud, castigata ”la mustata” (20-18), Dan Carter a inscris dintr-o ”lovitura de picior cazuta”. Si dropgolul reusit de uvertura neozeelandeza a contat in cele din urma. Ceea ce arata importanta sa. Si indeamna la folosirea lui in continuare.

Romania a avut, de-a lungul anilor, buni transformeri si executanti ai loviturilor cu piciorul, fie ca ele au vizat marginea, fie buturile adverse. Si a avut si marcatori din dropgol, ultimul mare exponent al sau fiind stelistul Virgil Popisteanu – acesta a reusit numeroase astfel de lovituri castigatoare, indeosebi in derby-urile cu Dinamo. De altfel, in istoria de aproape o suta de ani a echipei Romaniei, in cele 418 meciuri disputate, componentii ei au inscris de 72 de ori din dropgol (dintre acestea, douasprezece reusite s-au consemnat in ultimul deceniu).

Daca studiem istoria rugby-ului, vom observa ca romanii au inceput sa foloseasca dropgolul, frecvent, dupa ce i-au vazut pe francezi marcand astfel puncte importante. Asa se explica si faptul ca in meciul test  Romania – Franta (15-18), de la Bucuresti, din 1957, Titi Ionescu a marcat astfel de doua ori, iar Vannier o data – e de amintit ca unii considera ca atunci fundasul francez a marcat din dropgol in ultimele minute, lovitura decisiva, iar altii ca el ar fi executat din mana o penalitate (n-a mai asezat balonul pe gazon, ci l-a lasat sa cada, iar apoi l-a sutat).

Cu toate acestea, la Cupa Mondiala romanii n-au prea inscris din dropgol. Pe lista marcatorilor prin acest procedeu, una pentru intreaga istorie a competitiei, il regasim doar pe Ilie Ivanciuc, care a reusit unul in partida cu Australia, din 1995. Si tot o incercare de dropgol am avut si la editia de anul acesta, din Anglia: in minutul 24 al partidei cu Franta (11-38), cand francezii erau penalizabili pentru un ofsaid, Dumbrava a cautat buturile, de la mijlocul terenului, insa balonul trimis de el nu si-a atins tinta.

Lider al ierarhiei marcatorilor prin dropgol este, nici nu e de mirare, Jonny Wilkinson, cu 14 executii reusite, una dintre ele aducand Angliei si titlul mondial din 2003. El este urmat de sud-africanul de Beer (6 dropgoluri) si englezul Andrew (5). Si i-am amintit pe cei trei deloc intamplator, fiindca intre ei exista o legatura. Wilkinson si Andrew au jucat la Newcastle, primul fiind influentat indiscutabil de celalalt, inclusiv la modul cum isi tinea mainile inaintea loviturilor de pedeapsa sau a transformarilor. Amandoi au invins Australia prin dropgol, in prelungirile unor meciuri importante de la Cupa Mondiala (Wilkinson, in finala din 2003, Andrew, in sfertul de finala din 1995). De Beer este legat si el de Anglia, in sensul ca i-a marcat 5 dropgoluri in sfertul de finala al Rugby World Cup 1999 (44-21). Iar acesta nu ”aparuse” nici el din intamplare, un alt sud-african, Joel Stransky, aducand selectionatei Springboks titlul mondial in 1995 tot printr-un dropgol inscris in finala cu Noua Zeelanda. Deloc intamplator, asadar, ca printre cei cinci care au inscris prin acest procedeu tehnic la editia de anul acesta a competitiei se afla un sud-african (Pollard), cu doua reusite, si un englez (Farrell).

Marcatorii din dropgol la aceasta editie a Cupei Mondiale:
Sanchez (Argentina), in meciul cu Georgia (54-9)
Farrell (Anglia), in meciul cu Tara Galilor (25-28)
Pollard (Africa de Sud), in meciul cu Scotia (34-16)
Pollard (Africa de Sud), in meciul cu Tara Galilor (23-19)
Biggar (Tara Galilor), in meciul cu Africa de Sud (19-23)
Carter (Noua Zeelanda), in meciul cu Africa de Sud (20-18)

Am dat aceste exemple pentru a ilustra importanta pe care a avut dropgolul in istoria Cupei Mondiale. Rolul sau in destabilizarea adversarului, respectiv in asigurarea unui tonus pozitiv pentru echipa care il reuseste. Prin el se pot pune puncte pe tabela, altfel decat prin eseu, transformare sau lovitura de pedeapsa. Iar daca eseul este indragit de toti spectatorii, in timp ce penalitatea nu prea este agreata, dropgolul, in schimb, fiind executat din miscare, se bucura si el de aprecierea publicului.

966 de minute trecusera de la startul editiei 2015 a Cupei Mondiale pana in momentul in care argentinianul Nicolas Sanchez a inscris primul dropgol al competitiei, in meciul cu Georgia

Fireste ca este mai greu sa marchezi astazi prin dropgol in conditiile in care adversarul vine in presing cu rapiditate. Din acest motiv, el este incercat de la distante mai mari acum (zona din centrul terenului). Prin exercitiu, marii transformeri, printre ei figurand si Dan Carter, gasesc insa timpul necesar si forta pentru a-l executa ca la carte. Si cred ca ar fi benefic ca si jucatorii nostri de rugby, cei de la juniori indeosebi sa-l exerseze si sa-l foloseasca mai des. Cu ajutorul lui, in viitor, si ei ar putea decide prin dropgol meciuri importante asa cum au facut-o Andrew, Wilkinson, Stransky sau De Beer.

Marian Burlacu
(va urma)

18,901 total views, 2 views today

Ti-a placut acest articol? Distribuie-l!

3 Comments

  1. Deon 19 iulie 2016 at 0:29

    unto him, Thou shalt love the Lord thy God with all thy heart, and with all thy soul, and with all thy mind. 38 This is the first and great comdanmment. 39 And the second is like unto it, Thou shalt love thy neighbour as thyself.

  2. wizard 20 aprilie 2017 at 21:42

    Merci pour vos commentaires. Merci Encore.La tournée vient de s’achever. Elle reprendra dès le mois d’octobre 2011 pour une vingtaine de dates. Et j’espère plus… encore.

Leave A Response