Friday 18th October 2019,
Federatia Romana de Rugby

Bogdan Muntean, noul antrenor federal al FRR: “ Trebuie sa ne canalizam toate eforturile pentru a sustine faptic, mult dorita revigorare a sistemului de juniori si tineret ”

22 septembrie 2016 INTERN, Stiri
Bogdan Muntean este noul antrenor federal al FRR.

De cateva saptamani, Bogdan Muntean (38 ani) este noul antrenor federal al Federatiei Romane de Rugby. Fost jucator la Steaua, Farul si Dinamo, fiul marelui international Mircea (Dodo) Muntean, acesta a imbratisat cariera de antrenor, dupa mai multe experiente de succes in Marea Britanie, printre care castigarea a Cheshire Vase, a obtinut cu Romania 7’s trofeul Bowl la European Grand Prix in 2013 si medalia de bronz in editia trecuta a SuperLigii si Cupa Regelui, cu CSM Bucuresti. Recent, acesta a pregatit alaturi de Eugen Apjok, Romania A, la meciurile test in luna iunie, ambele castigate cu Crawshays. Bogdan Muntean a vorbit pentru „frr.ro” despre provocarile acestei functii si despre schimbarile pe care doreste sa le faca in rugbyul romanesc.

Ce asteptari ai din postura de antrenor federal?
Nu pot afirma ca am asteptari, functionez dupa un principiu de viata survenit din educatia primita in cadrul familiei mele, principiu care spune ca trebuie sa oferi tot ce ai mai bun pentru a putea avea asteptari de la cei din jur. Consider ca, daca imi voi pune toata energia pozitiva in acest proiect si concentrarea mea va fi strict pe obiectivele propuse fara a ma abate de la acestea, in timp vor aparea si rezultate pozitive si implicit satisfactia unei munci bine facute, satisfactie care ma poate sustine mental si emotional sa imi continui implicarea neconditionata in acest proiect.

Ce te-a determinat sa aplici pentru a deveni antrenor federal?
Crescand intr-un mediu rugbystic datorat carierei tatalui meu si dupa cum este cunoascut de toti cei care au facut acest sport, ca rugby-ul este ca un microb, odata intrat in ‘sistem’ este practic imposibil de scos din acest ‘sistem’ , am avut norocul sa imi transform aceasta mare pasiune intr-o frumoasa cariera. Pentru mine este un stil de viata, iar cei care ma cunosc la nivel personal stiu cat de mult timp am dedicat eu rugby-ului din momentul in care am renuntat la cariera de jucator, totul pentru a imi dezvolta abilitatile profesionale si pentru a acumula o experienta cat mai variata. Acestea fiind spuse, cand oportunitatea a aparut pe site-ul Federatiei Romane de Rugby am considerat ca este momentul sa aplic, nu numai pentru a-mi continua aceasta pasiune, ci si pentru a putea da ceva inapoi rugby-ului care mi-a oferit atat de multe trairi unice si momente speciale, care mi-a modelat caracterul si mi-a organizat viata privata, oferindu-mi niste principii sanatoase de viata, principii pe care rugby-ul le promoveaza: Sportivitate, Pasiune, Solidaritate,Disciplina, Respect.

Care crezi ca este cea mai mare provocare pentru tine in aceasta functie?
Nu este doar provocarea acestui job, ci si provocarea mea ca om, anume de a constientiza permanent ca singura persoana cu care sunt in  competitie sunt eu. Maine trebuie sa fiu mai bun decat am fost astazi si asta datorita filosofiei mele de viata prin care consider ca lucrurile tind sa se dezvolte cu o viteza fulminanta, iar lipsa unui ’update’ al informatiilor ne determina sa pierdem un tempo in cursa cu ceilalti competitori, distantele astfel create fiind foarte greu de surmontat. Datorita acestor motive consider ca dezvoltarea profesionala trebuie sa fie una continua si facuta regulat.

Care este strategia pe care o propui?
Strategia mea este una foarte simpla si sinonima cu strategia pe care Federatia Romana de Rugby o propune pentru urmatorii 5 ani si anume, Revigorarea Sistemului Juvenil. Consider ca pentru a putea performa la nivel de seniori trebuie sa dezvoltam un sistem care sa poata genera sportivi cu profilul exigentelor nivelului international actual. Pilonul strategiei pe care o propun il reprezinta un model de Dezvoltarea pe Termen Lung a Sportivului (DTLS). Modelul DTLS intentioneaza sa ofere un punct de referinta comun pentru toti participantii rugby-ului romanesc, cu o tinta precisa, de a asigura o experienta cat mai placuta si productiva pentru toti cei implicati – jucatori, antrenori, parinti, spectatori, arbitrii si oficiali.

Care sunt principiile care stau la baza acestui Model DTLS?
Sunt trei principii: modelul este centrat pe jucator, iar toate aspectele modelului sunt adecvate capacitatilor sportivului specifice fiecarei varste . Aceste capacitati sunt: mental, stil de viata, fizic, tehnic si tactic. Apoi, modelul propus este unul pe termen lung, realitatea este ca nu exista scurtaturi in dezvoltarea competentelor la toate nivelele de excelenta. O parere acceptata pretutindeni este ca sunt necesari 10 ani de antrenament adecvat pentru a produce un atlet sau sportiv de talie mondiala. Si ultimul principiu este legat de aliniamentul colectiv între persoanele si structurile relevante de-a lungul experientei rugbystice a sportivului. Este extrem de important ca toti participantii care contribuie la dezvoltarea si experienta sportivului sa poate coopera pentru a asigura ca toate aspectele Modelului DTLS sa se poata alinia.

De ce consideri ca este atat de important acest Model DTLS?
Consider ca acest model este primordial in viitorul rugby-ului romanesc, iar acesta afirmatie este bazata pe ceea ce se intampla la nivel international de mai bine de 12 ani de cand Emisfera Nordica a preluat acest concept de Dezvoltare pe Termen Lung a Sportivului din Emisfera de Sud. Primele Natiuni din Emisfera de Nord au fost cele Britanice, iar dezvoltarea juniorilor acestor natiuni este vizibila in ultimii ani. Cand spun asta ma gandesc la Anglia care a reusit sa castige C.M. U20 in urma cu 2 ani in detrimentul Africii de Sud si a Noii Zeelande, chiar in Noua Zeelanda, anul acesta Scotia a reusit sa invinga Australia la acelasi nivel de varsta, iar finala Campionatului Mondial U20 din acest sezon a fost una britanica, finala in care Anglia a invins selectionata similara a Irlandei.

Bogdan Muntean alaturi de Florin Vlaicu si Florin Surugiu la turneul de minirugby.

Bogdan Muntean alaturi de Florin Vlaicu si Florin Surugiu la turneul de minirugby.

Totusi, vorbim de marile puteri in rugby…
Uite, exemple mult mai evidente si apropiate de realitatea rugby-ului romanesc, de natiuni care au introdus conceptul DTLS si care au o vizibila ascensiune sunt: Statele Unite, Canada, Spania, Rusia, Belgia, natiuni care s-au folosit de Programul Rugby 7’s pentru a îsi dezvolta un joc in viteza, cu linii de alergare eficiente, cu abilitati tehnice individuale de exceptie, cu decizie si viziune sub presiunea spatiului si a timpului. La polul opus exista exemple concrete de natiuni, care nu au introdus un astfel de concept , natiuni care s-au bazat doar pe o investitie masiva in seniori ( echipe Nationale si Francize Regionale), cu o crestere evidenta pe termen scurt dar care neavînd un astfel de sistem care sa genereze tineri atleti, s-au stins subit odata cu disparitia generatiei in care s-a investit masiv.

Cati ani sunt necesari pentru a putea observa o transformare a sportivului?
Dupa implementarea acestui Model DTLS sunt necesari cel putin 5 ani pentru a se putea observa o transformare din punct de vedere al dezvoltarii celor cinci capacitati enumerate anterior.

Ce obiective ti-ai trasat?
Obiectivul pe termen lung il reprezinta generarea unui mediu rugbystic puternic, unit si durabil, avand ca tinta precisa formarea si dezvoltarea progresiva si continuua, mediu rugbystic ghidat de o viziune si o misiune comuna, avand ca fundatie valori si convingeri solide. Viziune -însemna ca rugbyul sa devina numarul 1 în Romania din punct de vedere al performantei, Vis- sa putem inspira publicul romanesc sa se îndragosteasca de rugby, Misiune – dezvoltarea unor atleti desavarsiti care sa reprezinte Romania cu onoare atat la nivel international cat si la cluburile profesioniste din întreaga lume, totul creat în jurul valorilor Sportivitate, Pasiune, Solidaritate,Disciplina, Respect. Cred ca rugby-ul poate fi o inspiratie pentru societatea romaneasca, un instrument perfect pentru formarea unui caracter tanar aflat in dezvoltare, cred si traiesc dupa valorile pe care rugbyul le promoveaza, cred în abilitatile mele de a stimula dezvoltarea Rugby-ului Romanesc si ma ghidez dupa Motto-ul : ‘Transforma-ti Visele in Amintiri.

Si pe termen scurt?
Întai pe termen mediu doresc sa obtinem promovari in elita europeana la nivel de Under 18 si obtinerea unei calificari la Campionatul Mondial Under 20 cu o generatie tinta ( generatie cu care se poate lucra un ciclu de 5 ani U16-U20, dezvoltarea acestei generatii fiind una usor tarzie conform Modelului DTLS. Iar pe termen scurt obiectivul meu îl reprezinta introducerea acestui Model DTLS în formarea jucatorilor echipelor Nationale U16-U20 si a jucatorilor din Centrele de Excelenta, a unei Periodizari si a unei Planificari Unice, dar si a unui Sistem Unic si Progresiv de Joc pentru aceste categorii de varsta. Astfel se va putea genera o baza solida pentru a putea sustine celelalte doua obiective enumerate anterior ( pe Termen Mediu si Termen Lung).

Care crezi ca este cea mai mare problema a rugbyului romanesc?
Cu siguranta nu numai a rugby-ului ,ci a intregului sport romanesc: de foarte multi ani nu mai exista notiunea sportului de masa. Scolile nu mai ofera nici macar minimum necesar de miscare în timpul orelor, iar majoritatea copiilor care vin catre cluburi nu au baza pregatirii fizice generale. Astfel baza de selectie a devenit una din ce in ce mai restransa, in timp ce antrenorii care o data puteau alege sportivii dupa niste criterii riguroase se vad nevoiti sa se multumeasca doar cu un nivel somatic decent sau cu o calitate motrica nativa.

Care este de fapt problema cu care se confrunta antrenorii?
Din cauza problemelor enumerate anterior, antrenorul este pus in ipostaza de a porni pregatirea sportivului de la un nivel foarte scazut atat din punct de vedere fizic, tehnic, tactic, cat si mental. Acesta dilema va determina antrenorul sa sara cateva etape din Dezvoltarea pe Termen Lung a Sportivului doar pentru a obtine unele rezultate rapide la nivel de juniori (sportivul avand in timp unele lacune tehnice ori o dezvoltare deficitara din punct de vedere fizic ). În cazul în care antrenorul nu are presiunea Clubului de a obtine rapid rezultate si acesta urmeaza cu strictete progresia naturala de dezvoltare a sportivului, atunci dezvoltarea sportivului va fi una tarzie si acesta va incepe sa performeze undeva dupa 10 ani de cand a început activitatea sportiva, evolutia sportiva fiind atinsa undeva dupa varsta de 26-27 de ani. Astfel acest sportiv va prinde maximum doua cicluri de Cupa Mondiala (in functie de accidentarile suferite), experienta sa internationala fiind una scurta si cu o dezvoltare tarzie, iar omogenitatea Echipei Nationale va suferi schimbari majore din patru în patru ani. Din aceste considerente este foarte important,in Viziunea mea, introducerea cat mai rapida a acestui Model DTLS prezentat anterior.

Ce consideri ca lipseste rugbyului romanesc?
Voluntariatul, care este succesul celor mai puternice Structuri Sportive. La nivelul Romaniei voluntariatul în sport era foarte dezvoltat pe timpul regimului comunist, fiind considerat o datorie a fiecarui cetaţean. Acum lucrurile sunt discutabile daca acea datorie era una morala a fiecarui cetaţean sau una impusa de regim. Cu ce putem fi cred cu toţii de acord este ca dupa 1990 voluntariatul în sport, de fapt voluntariatul, în general, a intrat în cadere libera datorita principiului: de ce sa muncesc eu gratis pentru altii? Daca formarea voluntarilor în alte zone de activitate este o certitudine în Romania in domeniul voluntariatului de sport se poate vorbi foarte rar.

Cine ar fi beneficiarii directi ai formarii de voluntari in sport?
In primul rand ar fi structurile sportive cu si fara personalitate juridica, cat si publicul iubitor de sport si activitati sportive, sportul in general ar avea de castigat. Desi voluntariatul de sport se gaseste în tara noastra înca într-un stadiu incipient de organizare, în tarile mai puternic dezvoltate în domeniul sportiv voluntariatul este deja o institutie recunoscuta la nivel guvernamental care aduce beneficii majore sportului de performanta si nu numai. Persoanele care activeaza la nivel international ca voluntari în domeniul sportiv sunt elevii de liceu, studentii, profesorii de educatie fizica, simpatizantii unor sporturi locale si/sau ai unor structuri sportive pe care doresc sa le sprijine si în special sportivii care s-au retras din activitatea sportiva.

Care este elementul de baza al voluntariatului?
Entuziasmul este cheia, iar atat timp cat acesta exista, orice club/ structura sportiva va primi cu bratele deschise un astfel de om. Voluntariatul poate consta in orice fel de sustinere: de la ajutorul fizic oferit pentru buna desfasurare a antrenamentelor/evenimentelor, pana la atragerea de parteneri, fonduri private sau de promovare în diferite medii, clubul/entitatea sportiva nu poate decat sa fie norocoasa ca are un astfel de membru.

Cum vezi situatia actuala a rugbyului romanesc?
Daca la nivel de seniori echipa nationala genereaza rezultate pozitive si functioneaza ca un mecanism foarte bine structurat, la nivel de juniori si tineret nu suntem intr-o postura foarte fericita, iar motivele principale care au generat aceasta cadere sunt mentionate în raspunsurile mele la una din întrebarile anterioare. Obligatia morala a tuturor celor care suntem implicati in acest fenomen, atat direct cat si indirect, este de a reusi sa ne aliniem interesele si sa ne canalizam toate eforturile pentru a sustine faptic, nu doar verbal sau critic, aceasta atat de mult dorita revigorare a sistemului de juniori si tineret. Tinand cont de cele enumerate mai sus, dar si de Viziunea, Visul, Misiunea si Valorile pe baza carora mi-am conturat Startegia de Revigorare a Sistemului de Juniori si Tineret, imi doresc prin actiunile si deciziile care le voi lua sa se poata genera o emulatie pozitiva în randul tuturor celor care iubesc acest minunat sport si împreuna sa putem readuce rugby-ului romanesc clipele de glorie de altadata. Nu sunt niste simple cuvinte ci reprezinta Trairile mele dintr-o perioada de glorie a rugby-ului juvenil, perioada cu care am fost contemporan, atunci cand eram doar un copil debutant in acest sport minunat si priveam cu admiratie si mandrie la niste generatii de juniori care faceau performanta internationala la acele categorii de varsta. Existau niste repere solide unde ne doream sa ajungem ca performanta, niste idoli dupa care ne puteam raporta ca dezvoltare individuala si mai ales exista o mentalitate de invingator care se perpetua din generatie in generatie.

E o schimbare destul de mare…
Schimbarea de care vorbesc nu poate fi facuta de o singura persoana, in orice postura ar fi acea persoana, aceasta nu poate fi generata de actiuni rasletete sau periodice, schimbare poate sa survina în urma Dorintei Unanime si a Actiunilor Comune a tuturor celor implicati în acest fenomen, atat direct cat si indirect.

Care este primul lucru pe care l-ai facut din aceasta postura?
Am inceput negocerile pentru aducerea unei expertize externe atat pe domeniul pregatirii tehnico –tactice cat si a pregatirii fizice.

Despre Bogdan Muntean:
Printre cele mai importante cursuri facute: Educator World Rugby , Tbilisi, Georgia ( 2016) 1st4sport Level 3 Certificate in Coaching Rugby Union-Marea Britanie (2015), Perfectionare Profesionala in cadrul Centrului National de Formare si Perfectionare a Antrenorilor, Bucuresti (2014), Talent Optimization Programme -Stellenbosch Academy of Sports, Africa de Sud (2013), I.R.B Coaching Sevens – Level 2 -IRB (2012)

3,678 total views, 3 views today

Ti-a placut acest articol? Distribuie-l!

Leave A Response