Wednesday 18th October 2017,
Federatia Romana de Rugby

Insemnari de suporter al Stejarilor

21 februarie 2017 Coltul specialistului

Campania de calificare la Cupa Mondiala din 2019 a inceput, Stejarii acumuland in cele doua partide disputate pana in prezent in Rugby Europe Championship, cinci puncte, patru din victoria impotriva Spaniei, respectiv bonusul defensiv din surprinzatoarea infrangere suferita la Offenbach in partida de debut cu Germania.

Daca privim in trecut drumul Stejarilor catre turneul final al Cupei Mondiale nu a fost niciodata usor, mai ales gandindu-ne ca pentru a ajunge la Invercargill sa conducem Scotia cu 24-21 in minutul 70, dupa o revenire de la 11-21, a trebuit sa ocolim pe la Montevideo pentru acel Play-Off al barajului recalificarilor, la care poate nimeni nu mai spera dupa infrangerile suferite cu Portugalia si Rusia, ambele pe teren propriu.

Atunci la Invercargill, Stajarii au fost aproape de a da lovitura si au stors din ei atat de multa energie sufleteasca incat nu s-a mai legat nimic, iar senzationala revenire din partea secunda in fata ciulinilor a fost pusa in conul de umbra al infrangerii cu Georgia, singurul adversar in fata caruia aveam sanse reale pentru a bifa o victorie la Cupa Mondiala din 2011.

In sport, de obicei, exista o regula bizara, in functie de ultimul rezultat ti se masoara valoarea, de cele mai multe ori banca tehnica fiind cea care resimte cutremurul unui infrangeri. Sub aceste auspicii a inceput recladirea echipei si primul adversar al Stejarilor a fost Portugalia, debutul in postura de director tehnic pentru Lynn Howells.

A fost un meci greu, pe un teren infernal, deszapezit cu cateva ore inaintea fluierului de start, Os Lobos cu Aderito Aguilar si Aderito Esteves, campioni europeni la rugby 7 in plin fuleu, astfel ca la pauza portughezii conduceau cu 7-5. In cele din urma avea sa castigam pentru ca apoi sa batem Rusia la zero, pe stadionul din Soci in asteptarea marii rivale Georgia.

Lelos au castigat la Bucuresti insa Stejarii prin jocul prestat s-au aflat mai aproape de o victorie decat au facut-o in ultimii ani, cu Marius Tincu cerand gramada dupa gramada la cinci metri de terenul lor de tinta. Nu a fost sa fie si din nou a urmat un recul la Madrid, acel 13-12 in favoarea Spaniei, atunci ca si acum cu o linia a treia inedita, Andrei Gorcioaia, Adrian Ion, Mihai Macovei.

Ca de atatea ori, Romania a depasit momentul si 2012 a insemnat primul titlu castigat in fosta IRB Nations Cup prin care insa nu am reusit sa evitam infrangerile cu Japonia si Statele Unite din toamna, cand se parea ca va trebui sa trecem din nou prin recalificari pentru a ajunge la Londra.

Si din nou, primul adversar a fost Portugalia, de aceasta data la Lisabona, intr-o partida halucinanta prin evolutia scorului cu Os Lobos care au revenit pentru a trece la conducere (13-12), efortul colectiv aducand prin Eugen Capatana victoria in minutul 78.

Dupa acel meci ar fi fost aproape imposibil de anticipat ca vom invinge si mai ales de maniera prin care am facut-o, Tonga si Canada iar ca peste doi ani vom bate recordul Cupei Mondiale cu cea mai spectaculoasa revenire din istoria competitiei tot impotriva purtatorilor frunzei de artar. Mai ales ca intre timp am pierdut in Rusia, iar cu Germania castigasem aproape la limita pe stadionul din Heidelberg.

In lumea rugbyului ierarhia valorilor este bine delimitata, surprizele apar mai rar ca in alte sporturi, insa iata ca aceasta noua tentativa de a ajunge la Cupa Mondiala pentru noi a inceput cu o surpriza asemantoare, daca este permisa comparatia, prin eseul primit la colt, cu lovitura data de Japonia, Africii de Sud.

Drumul catre Tokyo este lung, asa cum au fost si cele catre Invercargill sau Leicester, iar victoria cu Spania, oricat de mica pare acum, valoarea ei adevarata o vom vedea in 2019.

Articol scris de Marius Raczek

2,867 total views, no views today

Ti-a placut acest articol? Distribuie-l!

2 Comments

  1. Bogdan Barbu 26 februarie 2017 at 10:57

    Am văzut peste tot, inclusiv pe site-ul oficial Rugby Europe, clasamentul cu România având 5 puncte şi Germania 4. Dar la meciul direct de la Offenbach România nu a luat două puncte, nu unul singur? Adică bonusul ofensiv pentru 5 eseuri marcate şi bonusul defensiv pentru înfrângerea la numai 3 puncte. Iarăşi, Germania a reuşit 5 eseuri, nu a luat şi punctul bonus ofensiv pentru asta, să aibă cinci puncte în clasament?
    Poate cineva mai luminat la minte şi mai cunoscător într-ale regulamentului competiţiei să mă lămurească şi pe mine, vă rog?

  2. Gareth Edwards 6 martie 2017 at 11:42

    Cetatene Marius Raczek,

    Imi este mila de tine si de compromisul (nici macar gazetaresc) pe care-l faci.

    Stilul dumitale de a analiza rugbyul romanesc face un deserviciu profund tuturor celor care refuza sa fie mintiti, care viseaza.

    Un sfat: opreste-te!

Leave A Response