Monday 15th October 2018,
Federatia Romana de Rugby

Despre rugby, de dincolo de Atlantic…Cristian Topescu: Portretul unui domn

21 mai 2018 INTERN

Pe domnul Topescu nu l-am intalnit niciodata.

L-am urmarit, insa, ani de-a randul, ca atatia alti telespectatori, comentand diferite evenimente – fericite sau mai putin fericite – ale sportului romanesc.

Clipa „Banja Luka” – meciul de handbal Steaua-Borac Banja Luka, pierdut,in mod dramatic, de echipa noastra – ramane, pentru mine, unul dintre cele mai emotionante momente ale unei transmisii sportive la care am fost martor vreodata.

La plecarea sa, raman amintirile incrustate in memoria afectiva a celor care l-am urmarit atatia si atatia ani:

A daruit, ani de-a randul, o „culoare” speciala tristelor – pe atunci – ecrane alb-negru ale televizoarelor noastre.

A „marcat” impreuna cu Dobrin, Dumitrache, Neagu, Lucescu, Boloni, Camataru si ceilalti, multe din golurile hotaratoare ale fotbalului romanesc.

A insotit aruncarea decisiva a lui Gruia in finala Campionatului Mondial de handbal de la Paris si, patru ani mai tarziu, zambetul cu care Penu i-a ingenuncheat pe „cavalerii teutoni” est-germani, chiar pe terenul acestora, la Berlin.

A insemnat strigatul de deznadejde care s-a contopit cu lacrimile lui Gatu in meciul de la Banja Luka, cand doi arbitrii incorecti au acordat in ultima secunda o lovitura de la 7 m, care transformata fiind, a calificat pe Borac si a eliminat pe Steaua.

A insemnat explozia de bucurie de la Montreal, in clipa triumfului Nadiei, cand talentul romanesc a sfidat si a corectat, in acelasi timp, pe atotputernicul stapan al tehnologiei moderne – Computerul- obligandu-l sa invete sa scrie si nota 10.

A fost o soapta discreta, mereu aproape de „faimosul atac Nastase-Tiriac”, in superba lor aventura purtata prin arenele sportului „alb”, insotind sclipirile de geniu ale artistului si loviturile incrancenate ale truditorului.

A stiut intotdeauna sa trezeasca in noi, fara ipocrizie si false accente, mandria de a ne simti romani, facandu-ne sa pastram acest sentiment undeva, intr-o camara ascunsa a sufletelor noastre, neotravit si nepervertit de trambitarea asurzitoare a lozincilor populist demagogice.

A insemnat competenta, cultura, talent.

A insemnat bun simt, demnitate, modestie.

A insemnat toate acestea, inseamna si va insemna in continuare.

Editorial scris de Eugen Cionga – Toronto

 

887 total views, no views today

Ti-a placut acest articol? Distribuie-l!

Leave A Response