Wednesday 13th November 2019,
Federatia Romana de Rugby

INTERVIU | Marius Tincu, manager de performanta/antrenor federal al FRR: “Va fi foarte greu, dar tot ce e greu si castigat cu multa transpiratie si munca e placut si ramane vesnic in mintea si sufletul oamenilor”

24 septembrie 2019 NATIONALA

Antrenor principal interimar al nationalei de seniori a Romaniei in acest sezon competitional, Marius Tincu (41 ani) se afla acum in fata unei noi provocari, fiind desemnat manager de performanta/antrenor federal in cadrul Federatiei Romane de Rugby. El a vorbit despre planurile si obiectivele pe care le are in aceasta postura.

Marius, este o provocare noua pentru tine functia de antrenor federal. Cum o vezi? Ce inseamna concret?
Dupa analiza facuta in acest timp din functia de antrenor principal interimar al echipei nationale am constientizat cata munca trebuie realizata la nivelul juvenil pentru a avea copii, jucatori, antrenori si educatori pregatiti sa poata face pasul la echipele din SuperLiga CEC Bank sau in strainatate. Este o noua provocare pentru mine in primul rand ca om si in al doilea rand ca roman, voi incerca sa dau inapoi rugbyului romanesc ce mi-a dat el mie. Trebuie sa reusim sa ii facem pe copii sa viseze rugby, sa isi doreasca sa joace pentru echipa nationala, trebuie sa descoperim pe altii cel putin la fel de buni sau chiar mai buni ca Macovei, Lucaci, Vlaicu, Calafeteanu, Lazar, Burcea si omit multi alti jucatori care au facut performanta la echipa de club si nationala. Trebuie sa avem aceeasi pasiune ca atunci cand am pus prima data mingea de rugby in mana, cand am marcat primul eseu, pasiune care trebuie inviata pentru ca ea exista in toate piepturile oamenilor care practica acest sport, peste tot in lume. Va fi foarte greu, dar tot ce este greu si castigat cu multa transpiratie si munca este placut si ramane vesnic in mintea si sufletul oamenilor. Vom crea cu ajutorul celor implicati un plan de antrenament la toate categoriile de varsta pe care trebuie sa-l urmam cu totii. Avem nevoie de oameni angajati in acest plan, de unitate rugbystica nationala pentru a reusi

Vei merge prin tara pe la cluburi? Vei face o selectie? Cum vezi din punctul tau de vedere acest lucru?
Voi merge peste tot in tara pentru ca avem nevoie cat de repede de un diagnostic general al rugbyului romanesc, deoarece atunci cand esti bolnav mergi la doctor sa afli ce ai si dupa aceeea te tratezi. Noi de ani de zile ne tratam, dar nu stim ce boala avem. Ma voi folosi de ajutorul directorilor regionali de dezvoltare si vom stabili impreuna cu antrenorii si educatorii un plan general de atac. Vom face si selectii cand va fi necesar, insa in momentul actual trebuie sa atragem cati mai multi practicanti, la toate nivelurile, insa acest lucru trebuie facut masiv la nivel scolar si universitar. Inainte sa vorbim de cluburi trebuie sa vorbim de scoli cu program de rugby si pe langa aceste institutii putem construi si programe cu ajutorul carora putem implemanta noul plan de dezvoltare al rugbyului romanesc.

Crezi ca poate fi implementata acea strategie comuna in ce priveste pregatirea incepand de la mini-rugby pana la juniori?
Bineinteles ca acesta strategie trebuie implementata de jos de la copii. Trebuie construit la nivelul copiilor si adus la nivelul juniorilor, dupa care aceasta strategie comuna sa fie transmisa la seniori. Trebuie sa dam cluburilor de seniori jucatori pregatiti din toate punctele de vedere: tehnic, tactic, mental si fizic si o disciplina specifica acestui sport. In momentul cand toate aceste puncte vor fi abordate si antrenate si repetate ani de zile la copii si juniori, acestia, cand vor ajunge la U20 vor avea un bagaj satisfacator ca sa poata face pasul la un club in SuperLiga CEC Bank sau in strainatate.

Cum e sistemul in Franta? Cat de mult avem de invatat de acolo?
Nu ne putem compara cu Franta, insa ne putem inspira de acolo. Noi trebuie sa creem modele sociale si un stil de viata, doar asa putem atrage copiii si parintii la teren. Trebuie sa avem rabdare cu copiii si sa ii lasam sa se joace deoarece rugbyul este un joc de lupta colectiv si cuvantul joc inseamna joaca, iar asta este cel mai important, trebuie creat un cadru unde ei pot sa faca acest lucru. Aceasta PASIUNE care ne-a creeat pe noi ca rugbysti si oameni trebuie transmisa mai departe intr-un cadru bine organizat si definit, avem nevoie de oameni onesti si sinceri care vor sa munceasca si sa ajute acest sport atat de frumos.

Vorbesti foarte mult de modele…
Cand lucrezi cu copiii ai sansa sa creezi modele de viata atat pentru ei, cat si pentru cei ce vor urma. Educatia pe care noi o vom implementa se va putea vedea pe stadioanele de rugby din Romania si peste hotare in urmatorii ani si lumea ne va putea judeca dupa actiunile noastre de pe teren vazandu-i pe acesti copii si jucatori. Avem inca norocul ca in scolile romanesti, la fel ca in Franta, avem clase cu program de rugby, trebuie doar sa muncim si sa ne tinem de plan. Ce este dificil la aceasta varsta sunt rezultatele deoarece accentul se va pune pe dezvoltarea sportivilor, nu pe clasamentul final al campionatului. Actorul principal este copilul, jucatorul, noi trebuie sa facem tot ce este in putinta ca el sa aiba tot ce ii trebuie si sa evolueze an dupa an. Poate dupa 8-10 ani sa spunem ca a meritat investitia umana sau materiala si daca nu am reusit trebuie sa o luam de la capat pentru ca dezvoltarea copiilor nu are final, ea trebuie sa fie permanenta. Nu ne putem astepta la miracole, in aceasta meserie trebuie sa crezi ca poti sa faci oamenii sa evolueze, daca nu, trebuie sa te opresti inainte sa incepi. Medalia sau un titlul sunt usor de castigat, ce este important este durata angajamentului si pasiunea pe care o vom insufla acestor copii.

Ai participat ca speaker la Conferinta Nationala de la Neptun, cum ai relationat cu reprezentantii cluburilor din tara?
Vreau sa multumesc Federatiei pentru invitatie, este prima Conferinta Nationala de Rugby la care particip si am ramas surprins de calitatea umana si profesionala a tuturor oamenilor care au participat la conferinta. Ar trebui ca aceste conferinte sa fie facute mai des in toate regiunile, doar asa putem sa discutam si sa ne facem ascultati, sa vorbim rugby timp de 2-3 zile. Oamenii au fost foarte deschisi si receptivi la tot ce s-a prezentat, a fost presedintele Rugby Europe, CEO Rugby Europe si ministrul Tineretului si Sportului, trebuie apreciate toate aceste eforturi pe care federatia si acesti oameni le fac pentru a fi cu noi. Mi-as fi dorit sa vad mai multi tineri antrenori, educatori si profesori printre noi, avem nevoie de forte proaspete mai ales ca avem multi fosti jucatori care cunosc nivelul inalt si care pot sa transmita acesta pasiune celor care vor fi maine, viitori rugbysti.

Cum crezi ca ar putea fi revigorat rugbyul juvenil?
In primul rand cei care se ocupa de educatia celor mici trebuie sa se tina de planul federatiei, sa se adapteze in permanenta, fara a avea asteptari de medalii deoarece roadele vor fi culese mai tarziu, deci trebuie rabdare, munca si multa pasiune. Apoi este nevoie de o unitate rugbystica romaneasca, sa lucram toti pentru rugbyul romanesc, acele persoane care ne fac rau, nu trebuie sa mai faca parte din aceasta familie a rugbyului romanesc. In al treilea rand trebuie facute proiecte sociale viabile impreuna cu scoala, parintii si comunitatea, aceste 3 entitati trebuie sa lucreze impreuna. Federatia trebuie sa ramana structura care va asigura planurile de antrenament, formarea antrenorilor si arbitrilor si un campionat in care acesti sportivi vor practica rugbyul. Singurul element de masura a muncii depuse si progresie este meciul, toti participantii se pot evalua si pot fi evaluati dupa aceste meciuri. Si nu in ultimul rand, e nevoie de implementarea unui plan de antrenament national pentru fiecare categorie de varsta.

Cum crezi ca pot fi schimbate aceste lucruri?
In primul rand este nevoie de o analiza, un diagnostic general pe regiuni, dupa care se poate vorbi de unul national, apoi implementarea planului national de antrenament, monitorizarea in permanenta a activitatii rugbystice, organizarea de conferinte pentru antrenori si educatori prin intermediul carora sa aiba acces la cele mai noi informatii, schimbul in permanenta de informatii intre antrenori. Apoi, ajutor material pe plan local si national, crearea unei platforme de informatii in privinta educatiei, antrenamentului si meciurilor si asa cum am mai spus, unitate rugbystica nationala care sa implice si respectarea valorilor acestui sport.

Cat de important este rugbyul scolar?
Avem sansa sa traim intr-o tara unde scoala este gratuita, unde avem clase cu program sportiv de rugby, iar educatia pe care o vom da urmatoarelor generatii de copii depinde doar de noi.Trebuie sa muncim, sa educam si crestem urmatoarele generatii asa cum dorim noi si sa respectam valorile natiunii si valorile acestui sport cand suntem implicati direct ca antrenori si pedagogi. Chiar daca societatea romaneasca nu e stabila din punct de vedere financiar mai avem inca multe lucruri pe care multe natiuni nu le au, asa ca rugbyul scolar este motorul acestui sport, nu numai la noi ci peste tot in lume. Toti am trecut prin aceste formari, prin aceste clase de rugby si am reusit sa facem cariera datorita scolii, deci trebuie sa realizam ca avem o sansa unica si trebuie sa profitam la maxim. Nu este usor, dar cand esti implicat in scoala si ai sansa sa ai pe mana tinerele sperante ale acestui sport trebuie sa le transmiti pasiunea, valorile si dragostea pe care o porti acestui sport.  Succesul este calatoria, nu destinatia.

384 total views, 3 views today

Ti-a placut acest articol? Distribuie-l!

Leave A Response